Ascultă Radio România Timișoara Live • 

? Inițial, un mareșal avea grijă de cai

 

? Inițial, un mareșal avea grijă de cai

Articol de Dana Florea, 19 octombrie 2017, 08:10

 

Ieri, după ce am vorbit despre cuvântul geambaș și am arătat că sensul prim al cuvântului, provenit din limba turcă, este cel de „persoan[ care își riscă viața”, mi-au venit în minte o mulțime de alte cuvinte cu privire la „cal”. Da, la cal, fiindc[, așa cum știți, geambaș înseamnă „negustor de cai”.

Ei bine, mai întâi, mi-au venit în minte cuvintele neologice: ecvestru, hipism și cavaler. Cred ca am mai vorbit despre ele de la microfonul acestei rubrici, dar nu strică sa vă reamintesc că, în limba română, equus, „cal”, nu s-a păstrat fiindcă era prea scurt. Francezii au făurit un cuvânt ecvestru, ce se referă doar la statuile cu personaje călare. În schimb, limba română l-a moștenit pe caballus, un termen mai degraba poetic. Caballus e un cuvânt recunoscut în cuvinte cum ar fi cavaler, cavalerie, dar și în cuvântul cavalcada. DEX-ul explică cuvântul cavalcadă ca având următoarele înțelesuri: „Plimbare călare făcută în grup; goană, alergare (cu cai). Grup de persoane care fac împreună o plimbare călare.” Adesea, cuvântul „cavalcadă” este folosit cu sensul de iureș, de năvală, fără nicio referire la cai. Ciudat este că atunci când călărim un taur naravaș, o camilă sau un elefant folosim tot verbul a călări ce trimite, evident la „cal”.

În fine, vă semnalez un cuvânt ce are cu totul alte rădăcini decât sensul de astăzi: mareșal. Sorin Stati arăta că mareșal vine din limba francilor unde era compus din cuvintele marh, „cal”, și skalk, „slujitor”. Atunci când romanii l-au împrumutat sub forma mariscalus, cuvântul însemna tot „slujitor care îngrijește caii”. Apoi, mareșal a ajuns să însemne „ofițer ce se ocupa cu caii”, iar în final s-a cocoțat în fruntea gradelor militare. Cu excepția limbii italiene, unde nu are sensul de comandant suprem.

(rubrica difuzata în 18 octombrie 2017)

Rubricile realizate de prof. univ. dr. Marcel Tolcea sunt difuzate de luni până vineri inclusiv, în jurul orelor 7.47, 11.47 si 15,47. Le puteți gasi și pe internet la http://radiotimisoara.ro/stiri/limba-romana/

Pute?i asculta mai multe rubrici în Arhiva audio la: http://radiotimisoara.ro/cum-vorbim-si-scriem-corect-r-marcel-tolcea/

 

 

 

 

 

(Foto: pixabay.com)

AUDIO / Ce să vezi: „șvabii” noștri din Banat vin și din Austria!
Să vorbim corect românește luni, 23 ianuarie 2023, 11:07

AUDIO / Ce să vezi: „șvabii” noștri din Banat vin și din Austria!

    Nu am mai vorbit de mult, de la microfonul acestei rubrici, despre ceea ce s-a întâmplat în Banat în decembrie 1918. Profit că...

AUDIO / Ce să vezi: „șvabii” noștri din Banat vin și din Austria!
AUDIO / Instrumente și tuluri
Să vorbim corect românește vineri, 20 ianuarie 2023, 12:07

AUDIO / Instrumente și tuluri

    Știu foarte bine că, atunci când vorbește cineva din domeniul IT, adică din domeniul Tehnologiei Informației, vocabularul este...

AUDIO / Instrumente și tuluri
AUDIO / Stingher ar cam fi doar boul
Să vorbim corect românește joi, 19 ianuarie 2023, 12:11

AUDIO / Stingher ar cam fi doar boul

”Stingher înseamnă bou fără soț fără pereche atât și nimic mai mult. Nici măcar cal fără soț, ci numai...

AUDIO / Stingher ar cam fi doar boul
AUDIO / Prosumatori și futurologi
Să vorbim corect românește miercuri, 18 ianuarie 2023, 10:39

AUDIO / Prosumatori și futurologi

    Criza energetică ce a lovit economia mondială are, evident, profunde legătură cu războiul din Ucraina. Nu mai e nevoie să vă...

AUDIO / Prosumatori și futurologi
Să vorbim corect românește marți, 17 ianuarie 2023, 10:43

AUDIO / Din ce unghi se vede obtuzul?

Multe cuvinte importante ale limbii române nu își au obârșia în limba latină, ci vin din alte...

AUDIO / Din ce unghi se vede obtuzul?
Să vorbim corect românește vineri, 13 ianuarie 2023, 10:47

Despre școli normale și foarte normale

Originea, obârșia sintagmei „școală normală” se află în reforma educației din Franța anului...

Despre școli normale și foarte normale
Să vorbim corect românește joi, 12 ianuarie 2023, 15:52

Fotbaliști și „fotbalieni” pentru qatarieni. Sau qatarezi?

(rubrică difuzată în data de 22 noiembrie 2022) Trăiască Măria Sa Fotbalul a cărui dictatură a început acum două zile, la ora 18,00 și se...

Fotbaliști și „fotbalieni” pentru qatarieni. Sau qatarezi?
Să vorbim corect românește vineri, 29 aprilie 2022, 11:46

AUDIO / ”Puțină hristoitie, dragi levantini, dacă se poate”

    În rubrica de ieri, fiindcă a fost Ziua Femeii, am ales să vorbesc despre două cuvinte vechi care au dispărut din folosința de...

AUDIO / ”Puțină hristoitie, dragi levantini, dacă se poate”