Timişoara redevine capitala germanilor bănăţeni de pretutindeni
La Timişoara se desfăşoară, astăzi şi mâine, Zilele Culturale ale Germanilor din Banat, sub motto-ul „Tradiţie şi modernitate – Germanii din Banat şi Centenarul României“.
Articol de Radio Timișoara, 15 iunie 2019, 19:00
La eveniment participă aproximativ 1.000 de etnici germani cu rădăcini în Banat răspândiţi în întreaga lume. Cea mai mare distanţă până la Timişoara a parcurs-o un grup din Argentina condus de o octogenară născută în Banat.
Seria de manifestări a debutat încă de ieri cu aniversarea a 25 de ani de la inaugurarea Casei Adam-Müller-Guttenbrunn din Timişoara, centrul comunităţii germailor din Banat cu sediul Forumului German regional şi cu centrul de îngrijire a persoanelor vârstnice.
Zilele Culturale ale Germanilor din Banat sunt organizate în fiecare an, alternativ: în anii pari în Germania la Ulm şi în anii impari la Timişoara în România. Ediţia de anul acesta este a 14-a care se desfăşoară în locul de origine al şvabilor bănăţeni.
Deschiderea festivă a Zilelor Culturale ale Germanilor din Banat este a avut loc în sala Operei Naţionale Române din Timişoara.
Programul a continuat cu deschiderea oficială a Târgului Made in Banat organizat de Asociaţia economică germană Banat în parteneriat cu Forumul German şi Consulatul Germaniei la Timişoara în Piaţa Libertăţii. Târgul se desfăşoară în cadrul Zilelor Culturii şi Economiei Germane din Banat, este dedicat învăţământului dual şi cuprinde demonstraţii ale meşteşugarilor călători, inaugurarea unui copac modern al breslelor, dar şi ateliere şi activităţi la standurile exponenţilor.
Zilele Culturale ale Germanilor din Banat continuă de la ora 16:00, cu un program artistic în Sala Ion Vidu a Colegiului National de Artă din Timişoara.
Istoria germanilor din Banat începe în urmă cu 300 de ani, când Imperiul Habsburgic îi goneşte pe Otomani din aceste teritorii pe care le repopulează cu colonişti germani care aduc cu ei în Banat limba, cultura şi tradiţiile lor. În urma Primului Război Mondial încheiat în urmă cu 100 de ani, cea mai mare parte a Banatului revine României, iar sfârşitul celui de-al Doilea Război are ca urmări deportarea germanilor în URSS, iar mai apoi vinderea lor de către regimul comunist pe valută către ţara lor de origine. În prezent, conform datelor oficiale, mai trăiesc în România aproximativ 60.000 de etnici germani, ceea ce reprezintă mai puţin de 10% din populaţia germană din ţara noastră recenzată între cele Războaie Mondiale. Chiar şi în aceste condiţii, şvabii bănăţeni şi-au păstrat tradiţiile, indiferent dacă au emigrat în Germania ori în alte colţuri ale lumii sau au ales să rămână în România. În Banat, tradiţiile germane consemnează o renaştere, în ultimii ani. Administraţiile locale reconstituie cu sprijinul comunităţilor şvăbeşti din Germania obiceiurile, dansurile şi porturile populare ale fostelor comuntăţi locale, iar şcolile cu predare în limba germană ca limbă maternă îi ajută pe tineri să înveţe limba şi cultura germană la un nivel superior. Astfel, în multe sate şi comune locuite odinioară de şvabi bănăţeni s-au constituit ansambluri folclorice germane care organizează sărbătorile tradiţionale ale şvabilor cum ar fi rugile de hramul bisericilor catolice, aşa-zisele Kirchweih-uri. Câteva dintre aceste formaţii, 15 la număr, prezintă în Sala Ion Vidu din Timişoara un bogat program artistic.
Acestea sunt:
– Ansamblurile timişene „Warjascher Spatzen“ din Variaş, „Buntes Sträußchen“ din Sânnicolau Mare, „Billeder Heiderose“ din Biled, „Hatzfelder Pipatsche“ din Jimbolia, „Edelweiß Detta“ din Deta şi formaţia de dansuri din Iecea Mare,
– Fanfara din Steierdorf/Anina şi formaţia de dansuri „Steierdorfer Edelweiß“, Corul „Franz Stürmer” şi formaţia „Trio Enzian“ din Reşiţa, Ansamblul de dansuri de tineret Banat-JA din Arad,
– Corul „Temeswarer Liederkranz“ şi formaţia de dansuri „Bunter Herbstreigen“ ale seniorilor, Ansdamblul de tineret „Banater Rosmarein“ şi formaţia de copii „Hänschenklein“ dar şi Fanfara „Banater Musikanten“ din Timişoara.
Lor li se alătură Ansamblurile de dansuri şvăbeşti din Spaichingen şi din München împreună cu Orchestra Original Banater Dorfmusikanten. Aceste formaţii sunt alcătuite din şvabi bănăţeni emigraţi în Germania sau din copiii acestora născuţi acolo.
Ziua de astăzi se încheie cu un bal şvăbesc la Casa Adam-Müller-Guttenbrunn de la ora 21:00 la care cântă Fanfarele din Germania şi din Timişoara. Ziua de mâine începe cu o Sfântă Liturghie în limba germană celebrată de episcopul romano-catolic de Timişoara Iosif Pal în Biserica Sfintei Ecaterina din Cetate, după care cele aproximativ 350 de perechile în port popular şvăbesc pornesc în marş prin centrul Timişoarei. Vor fi etalate costume populare din diversele localităţi bănăţene în care trăiesc sau au trăit germani. Parada se încheie cu câteva dansuri prezentate de participanţi în faţa Operei.
Foto: Adrian Ardelean-Radio Timisoara