Sfaturi pentru micii agricultori la finalul lui Brumărel
Profesorul Viorel Berar de la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului vine în întâmpinarea micilor agricultori cu recomandări legate de lucrările specifice acestei perioade.
Articol de Radio Timișoara, 28 octombrie 2021, 11:03
Există în popor o vorbă că timpul este cel mai mare dușman al omului, și iată-ne ajunși în decada a treia a lunii lui Brumărel, perioadă cu lună plină, benefică pentru plantele de cultură și de a face plantări de pomi și arbuști fructiferi, de arbori și arbuști ornamentali.
Deoarece vremea se răcește mereu, se impune să intensificăm recoltările de legume și chiar a legumelor rădăcinoase, începând cu țelina, morcovul, pătrunjelul și păstârnacul, primele două fiind mai sensibile la temperaturile scăzute. Vă recomand ca din stratul de pătrunjel să lăsați nerecoltat circa 1 metru patrat de suprafață, protejată peste iarnă și având la îndemână, astfel, frunze verzi, toată perioada de iarnă.
O altă preocupare în această perioadă este cea de defrișare de resturi vegetale, de administrare de compost sau gunoi de grajd și mobilizarea adâncă a solului. Prin efectuarea acestei lucrări acum în toamnă, vom favoriza o mai bună acumulare a apei în sol și prin îngheț și dezghețul de peste iarnă o fărâmițare mai ușoară a solului primăvara și o mai bună pregătire a patului germinativ.
În perioada aceasta nu trebuie să uităm nici de pregătirea murăturilor în casă, capitol la care românii ocupă un loc fruntaș în Europa, având o străveche tradiție și bogată. Este cunoscut faptul că cele mai bune murături de varză, spre exemplu, sunt cele puse la murat între Sfântul Dumitru și Sfântul Andrei. Mult timp oamenii de știință au ignorat aceste alimente tradiționale, deși ele sunt obținute printr-o succesiune de procese ce pot rivaliza cu cele mai sofisticate sinteze ale medicamentelor alopate. Acest banal proces de murare a legumelor este de fapt un lanț de zeci de reacții biochimice, în urma cărora rezultă substanțe cu un potențial terapeutic și extraordinar. Aproape toate civilizațiile importante au cunoscut aceste super alimente, astfel: chinezii pretind că sunt descoperitorii procesului de murare, dovezile arheologice datând de mai bine de trei milenii. Cel mai frecvent chinezii consumă ridichi negre, ardei iute, semințe de muștar și varza chinezească pusă la murat.
În Mesopotamia, actualele teritorii ale Turciei, Siriei, Iraqului, procesul de murare se practica în urmă cu patru mii de ani. De aici ne vin tradiția folosirii castraveților în murături, condimentarea cu cimbru, cu foi de dafin și cu usturoi. De la traci se păstrează până astăzi tradiția verzei, a castraveților și a morcovilor murați. Multă vreme s-a considerat că prin murare legumele și fructele își pierd calitățile devenind niște alimente moarte, lipsite de calități terapeutice. În realitate lucrurile stau cu totul altfel, prin murare anumite calități ale vegetalelor sunt amplificate și chiar apar substanțe active noi. În murăturile preparate clasic sunt păstrate vitaminele originale, chiar și cele mai sensibile, așa cum sunt vitamina C, cele din complexul B, sunt păstrate oligoelementele și mineralele cum sunt cele potasiu, de siliciu, seleniu sau calciu și care sunt păstrate intacte și devin ușor asimilabile. Murăturile sunt foarte sărace în calorii, deoarece micro organismele care produc procesul de fermentare, de acrire a murăturilor consumă multe zaharuri, făcându-le astfel cele mai puternice alimente antiobezitate. În procesul de murare se dezvoltă așa numitele bacterii prietenoase cu efect antibiotic și antiviral. Frunzele de țelină, semințele de muștar și mărar, rădăcinile de hreanși usturoiul, utilizate la prepararea murăturilor conțin uleiuri volatile care dau aroma specifică și luptă activ împotriva microbilor invadatori, protejând sistemul nervos și cel endocrin. Cele mai bune efecte terapeutice le au murăturile făcute în saramură și nu în oțet. Sarea pe care o folosim trebuie să fie neiodată, astfel încât iodul adăugat artificial să nu interacționeze negativ cu ingredientele naturale și nu în ultimul rând legumele sau fructele puse la murat să fie proaspete, de bună calitate, obținute în condiții cât mai ecologice, fără multe chimicale. Unii specialiști consideră că murăturile puse toamna târziu, după o brumă, își păstrează mai bine calitățile curative. Dintre murături, castraveții murați au cele mai puține zaharuri, fiind un extraordinar remediu pentru cei care au digestie dificilă, dispepsie, diabet zaharat. Gogonelele murate sunt hepato protectoare și anticancerigene, consumul lor este benefic în hepatita virală, alcaloizii din ele blocând replicarea virușilor hepatici, în special a virusului C. Conopida murată este un regulator hormonal și protector nervos, ea conținând un antioxidant foarte puternic, sulforafanul. Varza murată, considerată regina murăturilor are efect imunoregulator și antiobezitate. Secretul este cantitatea mare de antioxidanți și de fibre, corelat cu număr foarte mic de calorii.
Închei intervenția mea de astăzi dorindu-vă sănătate, viață lungă și prosperitate șivă spuntuturor Doamne ajută!