Noua conducere a Muzeului Satului Bănățean vrea să crească numărul imobilelor tradiționale
Articol de Radio Timișoara, 22 noiembrie 2022, 10:09
Muzeul Satului Bănățean, are de două luni un nou director. În locul lui Dan Radosav, care a condus muzeul în ultimii opt ani, a sosit arheologul Dorel Micle.
Muzeul Satului din Timișoara e o pagină deschisă din istoria Banatului, o mărturie a civilizației populare tradiționale a românilor și minorităților naționale din această provincie. Muzeul Satului a fost deschis publicului la pe 20 august 1971, iar până în anul 2000 el a funcționat ca secția Muzeului Banatului, după care a devenit instituție separată, aflată în subordinea Consiliului Județean Timiș.
Fără să fie nevoie să călătorești prin satele bănățene, în Muzeul Satului găsești tot ceea ce este mai caracteristic, civilizație și culturi tradiționale din regiune. Printre ele și aproximativ 30 de case tradiționale. Destul de puține în comparație cu Muzeul Satului din Sibiu, care are peste 200 de case.
Acesta este motivul pentru care noul manager al muzeului, arheologul Dorel Micle, și-a propus să mărească patrimoniul clădirilor.
“Muzeul arată bine, în sensul că este îngrijit. Sunt câteva clădiri, nu sunt foarte multe, e adevărat, față de alte muzee în aer liber din țară. Din păcate, o foarte lungă perioadă de timp nu s-au mai făcut achiziții, nu s-au mai adus alte monumente, s-au îngrijit însă cele care există aici. Sunt încă foarte multe obiective pe care mi le-am dori să le aducem într-un fel sau altul. Ele trebuie identificate în în teren, nu poți să aduce o biserică sau o moară fără acordul primăriilor, al proprietarilor. Dar în ideea în care ele pot fi salvate și conservate, am în vedere un astfel de de plan”, spune Dorel Micle.
Într-o primă fază, specialiștii de la Muzeul Satului Bănățian vor pleca din nou pe teren pentru identificarea unor monumente care ar putea fi salvate prin mutarea lor în Timișoara. Dorel Micle își imaginează chiar realizarea unor mici piațete tradiționale.
“O altă componentă pe care o găsesc mai mult decât importantă este de a scoate într-o formă sau alta în evidență o altă caracteristică a comunități lor bănățene, acelea de mici urbe, mici orășele, și o găsim foarte bine reflectată în teren. Toate aceste mici orășele seamănă între ele și au anumite caracteristici care le individualizează și individualizează zona aceasta a Banatului. Nu s-a mers încă foarte mult pe componenta aceasta. Poate găsim o soluție în care o mică piațetă, de exemplu, un astfel de oraș la scară, pentru că cele mai multe sunt suficient de mari încât să ne ocupe toată suprafața parcului pe care-l avem noi la dispoziție, dar mici clădiri sau instituții mai importante, clădiri mai deosebite, ar putea fi refăcute în spațiul muzeului nostru”, spune Dorel Micle.
Directorul Muzeului Satului Bănățean vrea să implice instituția și în salvarea patrimoniului din teren, adică din satele bănățene.
“Asta vom încerca să facem începând de la anul. Într-un fel sau altul suntem responsabili și de clădirile de patrimoniu din întreaga regiune a Banatului. Una dintre dorințele mele ar fi de a încercat să identificăm toate aceste construcții, fie că vorbim de gospodării, fie că vorbim de simple locuințe sau biserici, școli vechi. Le vom identifica pe cele în special care sunt în pericol de a se degrada, de a se distruge, dar, mai mult decât atât, încercăm să le aducem oarecum la viață, în sensul de a le face un fel de fișă a acestor obiective, de a le spune povestea, de a le aduce în atenția marelui public, tocmai în scopul de a le proteja, de a le conserva și, într-o eventuală etapă ulterioară, dacă nu pot fi conservate la fața locului, într-o formă sau alta, aduse la la Muzeul Satului”, mai spune Dorel Micle.
Din patrimoniul muzeului fac parte peste 13.000 de piese istorice, de la țesături, icoane până la arta prelucrării lemnului și ceramică. La acestea se adaugă obiecte de uz casnic, unelte și recipiente necesare unor ocupații străvechi, respectiv albinărit, pescuit și vânătoare, obiecte de cult, măști populare, pictură naivă, figurine, albume sau jucării.
Ascultați reportajul realizat de Stefan Both.