Recviem IN MEMORIAM, pe scena Filarmonicii „Banatul”. Interviu: Gabriel Bebeșelea, dirijor și inițiator al proiectului

În data de 16 decembrie 2023, Filarmonica „Banatul” va comemora 34 de ani de când Revoluția anticomunistă a început la Timișoara și s-a răspândit în toată România.

Articol de Simona Stoița, 10 decembrie 2023, 19:33 / actualizat: 16 octombrie 2024, 17:03

Pentru acest eveniment, Filarmonica „Banatul” din Timișoara a comisionat un Recviem colectiv în memoria victimelor comunismului și Revoluției din ’89. Șapte țări din Europa Centrală și de Est au trecut prin Revoluții, în 1989, care le-au transformat din dictaturi comuniste în democrații.

Fiecare parte a lucrării este scrisă de un compozitor dintr-una dintre aceste țări (Polonia, Cehia, Slovacia, Germania de Est, Ungaria, Bulgaria și România), ca semn al unui mesaj unitar împotriva tiraniei, mai ales în aceste vremuri grele.

Inițiativa acestui proiect îi aparține maestrului Gabriel Bebeșelea, Dirijor în rezidență al Filarmonicii „Banatul” din Timișoara, în 2023, și care va dirija acest concert vocal-simfonic extraordinar.

Dirijjorul Gabriel Bebeșelea, interviu pentru Radio Timișoara (realizator Simona Stoița):

A fost o rezidență care se va încheia cu un mare „tribut pentru Timișoara”.

„Este vorba despre un proiect foarte apropiat sufletului meu. Un Recviem dedicat victimelor comunismului, pe 16 decembrie, exact când a început Revoluția, pentru că la Timișoara a început libertatea noastră, după perioada comunistă.

Pentru că într-un recviem există șapte părți și sunt șapte țări care au avut revoluții sub o formă sau alta, în 1989, am invitat șapte compozitori, din fiecare dintre aceste țări, să compună câte-o parte dintr-un recviem.

Premiera mondială a acestui Recviem, dedicat victimelor comunismului din Polonia, Cehia, Slovacia, Germania de Est, Ungaria, Bulgaria și România, va avea loc la Timișoara, pe 16 decembrie, în prezența tuturor celor șapte compozitori, iar în deschidere vor vorbi, și mă bucură foarte mult că au acceptat invitația noastră, domnul Emil Hurezeanu – ambasador și domnul Neculai Constantin Munteanu, ambii jurnaliști la Radio Europa Liberă, în perioada în care se întâmpla Revoluția. Ei au fost cei care relatau zi de zi ceea ce se întâmpla nu doar în Timișoara, de fapt au fost cei care au transmis imboldul timișorean spre restul țării, în zilele din Decembrie 1989.”

Există un numitor special al celor șapte contribuții, legat de scriitura componistică?

„Îmi place să o numesc „unitate prin diversitate”, exact cum este Banatul, exact cum este Timișoara în sine, pentru că este vorba despre un adevărat „plan” al multiculturalității, mai bine spus al interculturalismulului. Toate aceste naționalități s-au înțeles extraordinar, mai ales în ultimele secole. Timișoara este un exemplu de bune practici în această direcție. Tocmai de aceea îmi place să numesc acest Recviem un exemplu de „unitate prin diversitate”, dar, unitatea va fi textul latin. Am mai avut un deziderat când am realizat această comandă – fiecare dintre compozitori, pe lângă textul latin din Messa Pro Defunctis, să utilizeze și texte în limba lor națională. Așadar, acest Recviem va fi în opt limbi străine, latina fiind cea de bază.”

O scenă plină…

„Da, va fi Orchestra Simfonică și Corul Academic „Ion Românu” ale Filarmonicii „Banatul”. Soliști vor fi: Luiza Fatyol, Martiniana Antonie, Marius Budoiu, Adrian Sâmpetrean. Va fi exact un Recviem cu durata unui recviem. Modelul este de fapt acela al compozitorilor înaintași, dar trebuie să recunosc că au fost două modele de bază care au servit la „nașterea” acestei idei. Primul a fost cel al lui Giuseppe Verdi, care la moartea lui Rossini i-a invitat pe cei mai importanți compozitori italieni să compună un recviem colectiv, pentru Rossini. Acest recviem a fost compus, dar niciodată nu i s-a concretizat premiera. Un alt model, care mi-a servit în realizarea acestei idei, a fost „Recviemul de război” al lui Benjamin Britten, pe care l-am interpretat la Timișoara, ca pregătire de fapt pentru această piesă, în care compozitorul a utilizat, pe lângă textul în limba latină, și poezii în limba engleză, de Wilfred Owen. Așadar, plecând de la aceste două modele am dus mult mai departe ideea lui Verdi, și a lui Britten, și i-am rugat pe acești compozitori să compună ceva reprezentativ pentru țara fiecăruia.”

Care a fost argumentul cel mai important ce v-a adus alături de muzicienii timișoreni? Ne-ați dăruit atât de mult, ați adus atâtea valori, în Capitala Banatului!

„M-am bucurat foarte mult că la Filarmonica „Banatul”, mai ales prin prezența managerului Ovidiu Andriș, am găsit muzicieni care doresc să facă proiecte remarcabile. Am putut să pun în practică aceste concepte, acest tip de „conceptualizare” de fapt, care să lege un sezon întreg și care să se interconecteze cu toate punctele pe care le-am considerat importante, nu doar pentru Timișoara, cât și pentru România, în acest context al Capitalei Culturale Europene.”

Timișoara rămâne cu potențial și după închiderea acesui an minunat, 2023?

„Bineînțeles. Îmi doresc foarte mult ca aceste proiecte să se „reverse” și începând din anul 2024. De fapt, eu provenind dintr-o altă Capitală Culturală Europeană, m-am născut la Sibiu, am văzut ceea ce s-a întâmplat, în anul 2007, și mi-am dorit ca în Timișoara să rămână ceva. În momentul de față pot să confirm că vor rămâne câteva proiecte, primul și unul dintre cele mai dragi mie, Corul Comunitar. Înființarea acestui Cor Comunitar și faptul că am reinterpretat împreună  Simfonia IX de Beethoven, de Zilele Timișoarei, a fost un moment remarcabil, care va avea ecou și pe parcursul anului viitor. Acum, maestrul Cristian Măcelaru va dirija Corul Comunitar cu câteva colinde, iar vara următoare, tot de Ziua Timișoarei, se va pregăti un alt proiect al Corului Comunitar.  Mă bucur că acest proiect, demarat și început în capitolul Capitalei Culturale Europene, va continua. Îmi doresc ca și acest Recviem, care va avea prima audiție absolută, pe 16 decembrie, să devină o tradiție. Ideea de fapt este ca în fiecare 16 decembrie să se interpreteze acest Recviem, la Timișoara.” (Gabriel Bebeșelea, dirijor)

AUDIO / Dirijjorul Gabriel Bebeșelea, interviu pentru Radio Timișoara (realizator Simona Stoița):

Secțiunile Recviemului IN MEMORIAM se succed în ordinea cronologică a începutului revoltelor/revoluțiilor, începând cu Polonia și terminând cu România:

ZYGMUNT KRAUZE (Polonia) – 𝐼𝑛𝑡𝑟𝑜𝑖𝑡𝑢𝑠

MARTIN SMOLKA (Cehia) – 𝑆𝑒𝑞𝑢𝑒𝑛𝑡𝑖𝑎

IRIS SZEGHY (Slovacia) – 𝑂𝑓𝑓𝑒𝑟𝑡𝑜𝑟𝑖𝑜

SVEN HELBIG (Germania de Est) – 𝑆𝑎𝑛𝑐𝑡𝑢𝑠

LÁSZLÓ TIHANYI (Ungaria) – 𝐴𝑔𝑛𝑢𝑠 𝐷𝑒𝑖

DOBRINKA TABAKOVA (Bulgaria) – 𝐶𝑜𝑚𝑚𝑢𝑛𝑖𝑜

DAN DEDIU (România) – 𝑅𝑒𝑠𝑝𝑜𝑛𝑠𝑜𝑟𝑖𝑢𝑚

Își dau concursul Corul „Ion Românu” și Orchestra Simfonică ale Filarmonicii „Banatul”, sub conducerea dirijorală a maestrului GABRIEL BEBEȘELEA, inițiatorul proiectului.

Soliști: LUIZA FATYOL – soprană

MARTINIANA ANTONIE – mezzosoprană

MARIUS BUDOIU – tenor

ADRIAN SÂMPETREAN – bas

Dirijorul corului: IOSIF TODEA

Înaintea concertului vocal-simfonic care va avea loc sâmbătă, 16 decembrie 2023, la Sala „Capitol” a Filarmonicii „Banatul”, sunt invitați să vorbească despre momentele dramatice prin care a trecut România, în decembrie 1989, 𝐄𝐌𝐈𝐋 𝐇𝐔𝐑𝐄𝐙𝐄𝐀𝐍𝐔 (publicist, scriitor, diplomat, fost director adjunct și director al Radio Europa Liberă) și 𝐍𝐄𝐂𝐔𝐋𝐀𝐈 𝐂𝐎𝐍𝐒𝐓𝐀𝐍𝐓𝐈𝐍 𝐌𝐔𝐍𝐓𝐄𝐀𝐍𝐔 (publicist, jurnalist, fost senior editor al emisiunii „Actualitatea românească”, la Radio Europa Liberă).

Discuția pre-concert, intitulată Laborator de idei și sunete | IN MEMORIAM, însoțită de proiecții, are loc de la ora 19:00, fiind urmată de prezentarea în primă audiție absolută a lucrării comisionate de Filarmonica „Banatul” din Timișoara – 𝑹𝒆𝒄𝒗𝒊𝒆𝒎 𝑰𝑵 𝑴𝑬𝑴𝑶𝑹𝑰𝑨𝑴.

Sursă info/foto, afișe: Filarmonica „Banatul”.