Credincioșii au mers să ia apă sfințită de la Catedrala Mitropolitană și bisericile din oraș. Semnificații și tradiții ale zilei de Bobotează
Articol de Radio Timișoara, 6 ianuarie 2024, 17:38
De Bobotează, credincioșii ortodocși au mers au mers la Catedrala Mitropolitană și în bisericile din Timișoara ca să ia apă sfințită sau Agheasma Mare.
La Catedrala Mitropolitană din Timișoara au fost pregătiți aproximativ 5.000 de litri de apă sfințită pentru credincioși. Aceștia s-au așezat la rând și au primit apa sfințită după liturghie și după ce a avut loc slujba de sfințire a apei, oficiată de mitropolitul Banatului ÎPS Ioan Selejan.
De Bobotează, preoții sfințesc apa în amintirea botezului primit de Mântuitorul Isus Hristos în apele Iordanului de la Înaintemergătorul Ioan, spune părintele vicareparhial al Mitropoliei Banatului, Ionel Popescu.
“Botezul Domnului a avut loc în râul Iordan și a fost săvârșit de Sfântul Proroc Ioan Botezătorul, Înaintemergătorul Domnului. Întru amintirea acestui moment deosebit, Biserica a stabilit sărbătoarea Botezului Domnului sau Boboteaza, Epifania sau Teofania, care este una dintre cele mai vechi sărbători creștine. Botezul Domnului a fost săvârșit de Ioan Botezătorul nu pentru că Isus Hristos Mântuitorul ar fi avut păcate, deși a fost întru toate asemenea nouă, dar s-a lăsat botezat în apa Iordanului de către Înaintemergătorul său Prorocul Ioan, ca să folosesc cuvintele Sfântului Evanghelist Matei <<pentru a împlini toată dreptatea>>, pentru a confirma că el este fiul lui Dumnezeu și că botezul, ca taină creștină pe care el îl va întemeia, trebuie să îl primească fiecare credincioși care împărtășește valorile evanghelie pe care fiul lui Dumnezeu a adus-o pe pământ. Este foarte important botezul Domnului pentru că în momentul în care a fost săvârșit se descoperă taina Sfintei Treimi, adică Fiul lui Dumnezeu, Isus Hrisos este în apa Iordanului, peste el se coboară Sfântul Duh în chip de porumbel, iar din ceruri se aude glasul Tatălui Ceresc <<Acesta este Fiul meu cel iubit, pe Acesta să-L ascultați>>”, spune părintele vicareparhial al Mitropoliei Banatului, Ionel Popescu.
Boboteaza are multe semnificații și obiceiuri în lumea satului. În calendarul popular este precedată de Ajunul Bobotezei sau de Ziua Crucii, când se desfășoară rituri inițiatice.
“Pentru lumea creștină, prima mare sărbătoare a lunii ianuarie este Botezul Domnului, numită popular Bobotează. Ca praznic împărătesc, sărbătoarea a fost instituită din secolul al XIII-lea. Datina cea mai însemnată este Iordanul, sfințirea cea mare a apei, care se face de către preoți lângă o fântână sau o apă curgătoare. Boboteaza este și o sărbătoare încărcată în obiceiuri și practici magice, întrucât reprezintă termenul scadent de pețire a fetelor și deci culmea vrăjilor și descântecelor de dragoste și al ghicitului premarital. În noaptea aceasta fetele numără parii de la gard, ghicesc în oglindă, scot diferite obiecte de sub farfurii, pun sucitorul sau fire de busuioc sub pernă ca să viseze ursitul, scormonesc focul din vatră ca să iasă scântei, spunând <cum s-ar scânteile din jăratic, așa să scânteie inima lui N și nu întețesc focul, ci întețesc inima lui N>. Mai adaug faptul că alimentele rituale specifice zilei de Bobotează sunt cotoroagele, cum se mai zice în Țara Făgetului, adică piftia, cât și grâul fiert”, spune profesorul Ion Căliman din Făget.
În unele zone ale țării, Bucovina și Munți Apuseni, de Bobotează, există și datină numită Ardeasca, prin care se realizează o asociere a apei și focului, indicând simbolul purificator al acestor două elemente, a mai precizat profesorul Ion Căliman.
Ascultați reportajul realizat de Adrian Vintilescu.
Foto: Lavinius Petreanu.