Artiști hunedoreni în direct la Radio Timișoara

Mariana Suciu, Viorica Brândușan Lupo și instrumentistul Marian Lupo sunt invitații emisiunii „Din suflet pentru tine”, miercuri, 4 decembrie, de la ora 10:00.

Articol de Daniela Bacila, 3 decembrie 2024, 11:05

Bogăția și varietatea Ținutului Hunedoarei a captivat dintotdeauna cercetătorii din sfera culturii tradiționale, fie ei etnologi, muzicologi sau etnografi. Denumirea de „ținut”,  întâlnită încă de pe vremea lui Dimitrie Cantemir, a fost împrumutată de etnografi pentru a denumi teritorii mai mari cu alcătuire etnografică mai complexă în care pot fi întâlnite mai multe zone. În Ținutul Hunedoarei întâlnim zone etnografice îndelung studiate și bine delimitate cum sunt Țara Hațegului, Valea Jiului, Ținutul Pădurenilor și altele cu limite mai puțin determinate precum Țara Zarandului, Orăștie, Valea Streiului.

Mariana Suciu vine dintr-un sat cu poveşti şi descântece, nedei, şezători şi colinde

Pădureanca Mariana Suciu este conștientă de privilegiul de-a se fi născut în această zonă valororasă. A venit pe lume în anul 1961 la 22 martie, în comuna Lunca Cernii de Jos, satul Lunca Cernii de Sus din judeţul Hunedoara. Un sat aşezat la poalele Munţilor Poiana Ruscăi, răsfirat pe plaiuri moi, înşiruit de-a lungul râului Cerna.

Cântecul l-a descoperit singură, acasă, la joacă, mergând cu vitele, apoi la şcoală, la serbări fiind de neîntrecut. La îndemnul domnului Rusalin Işfănoni, astăzi professor doctor la Muzeul Satului din Bucureşti, participă la diverse Festivaluri şi concursuri captând interesul unor specialişti, oameni de folclor.

Repertoriul şi l-a alcătuit colindând satele şi cătunele ascunse, mergând pe la oameni cu inima aprinsă de foc şi jale. S-a bucurat de preţuirea lor în pofida tinereţii ei. De la bunica  Măriuca Neidoni, o vestită cântăreaţă în sat a învăţat cele mai multe cîntece pe care le-a dus si peste hotare având şansa să fie invitată în mai multe ţări din Europa. Costumul autentic cu podoabe originale (balţii, zalele, cheiţele din aramă, opincile) i-a fost mereu apreciat. Mariana Suciu se numără şi printre membrii fondatori ai Organizaţiei Internaţionale de Folclor I.O.V. – filiala România cu sediul la Deva, organizaţie ce se ocupă de valorificarea şi promovarea floclorului autentic în întrega lume.

Colaborări, distincții, realizări

Mariana Suciu Neidoni face parte din Ansamblul “Pădureanca” al Căminului Cultural din Lunca Cernii.  A participat la punerea în scenă a diferitelor obiceiuri zonale aducând la lumină cântecul de grup interpretat de cele 15 femei componente.

Ca o apreciere a specialiştilor, Mariana Suciu a fost invitată la Institutul Etnologic şi Dialectologic – Bucureşti unde a imprimat 20 de piese care au intrat în fondul de aur al Institutului. În aceeaşi perioadă activează la Ansamblul de cântece şi dansuri “Getuza” al Casei de Cultură din Deva.

Urmează o întrerupere în activitatea artistică a Marianei Suciu. Bucurându-se de preţuirea şi ajutorul familiei se reîntoarce pe  scenă alături de Ansamblul ”Haţegana” al Casei de Cultură din Hunedoara. Instituția este numită acum Centrul Cultural “Corviniana”.  Din 1997 lucrează ca inspector la Biroul Agricol  din Cadrul Primăriei Hunedoara. Se împlinesc 20 de ani de la prima emisiune pe care o realizam cu Mariana Suciu, după revenirea ei pe scenă.

Marian Lupo – instrumentist de bază al Ansamblului „Hațegana”

Marian Lupo s-a născut la 6 noiembrie 1960 în localitatea Mihăileni, jud. Hunedoara. I-a plăcut de mic să stea aproape de lăutarii care veneau la petrecerile din sat. Cu timpul, a învăţat şi el sa cânte la instrument, iar în vremea liceului, era deja invitat la tot felul de evenimente.

Marian Lupo este angajat al Ansamblului „Haţegana” din Hunedoara de la începutul anilor 1980. Atunci, la terminarea liceului de la Gura Barza, a venit să înceapă o carieră în muzică. A fost primit în ansamblu în urma unui concurs în care i-au fost verificate aptitudinile muzicale şi talentul cu care reuşeşte să „prindă” o melodie din mers.

În vremea ultimilor ani dinaintea revoluţiei, ansamblul de muzică şi dansuri populare al judeţului Hunedoara era unul dintre cele mai renumite în ţară. Aici au fost angajaţi şi Ion Dolănescu, Maria Drăghicescu sau Tiberiu Ceia.

Ansamblul “Haţegana” şi-a încetat activitatea pentru că nu a mai fost finanţat de combinatul siderurgic din Hunedoara. Dar cu timpul s-a reînfiinţat şi funcţionează în prezent sub egida Centrului Cultural “Corviniana”, cu sprijinul Primăriei Hunedoara.

Marian Lupo și Viorica Brândușan – o familie de artiști

Cântecele Vioricăi Brândușan, ne poartă spre Valea Jiului. La Ansamblul “Hațegana” îl întâlnește pe cel care i-a devenit soț, Marian Lupo. Blândețea, comportamentul și firea lor așezată s-au completat atât de bine.

Mereu împreună acasă și pe scenă, la festivaluri, spectacole şi petreceri se sprijină reciproc. Face parte din UCIMR, fiind printre primii membri ai acestei instituții. Viorica Brândușan Lupo și Mariana Suciu Neidoni apar de multe ori împreună pe scenă cu cântece populare, pricesne sau colinde.

Cele două zone folclorice din Ținutul Hunedoarei se diferențiază și prin portul specific pe care îl veți putea admira la invitații noștri de miercuri, 4 decembrie, de la ora 10:00. Emisiunea va fi transmisă și în format video pe pagina de facebook: Radio Timișoara

Daniela Băcilă