AUDIO / [ … ]
Marcel Tolcea ne invită să vorbim şi să scriem îngrijit româneşte: http://radiotimisoara.ro/cum-vorbim-si-scriem-corect-r-marcel-tolcea/
Articol de Dana Florea, 16 septembrie 2015, 10:48
Rubricile sunt difuzate de luni până vineri inclusiv, în jurul orelor 9.20 şi 11.20.
Despre croşete (rubrică difuzată în 11 septembrie 2015)
Înainte de anul 1989, retipărirea unor cărți de literatură ale autorilor interbelici — adică din perioada dintre cele două războaie mondiale — punea numeroase probleme de natură ideologică. Deși Ceaușescu desființase cenzura ca instituție de sine stătătoare, toate cărțile ce urmau să apară erau citite cu mare atenție nu numai în edituri, ci și într-o instituție de la București. De unde se întorceau cu diverse observații ce trebuiau neapărat operate în texte.
Aceasta era politica editorială. Sigur, în cazul autorilor contemporani, urmau discuții cu autorii, negocieri, amânări ș.a.m.d. Mai greu era cu edițiile critice ale autorilor interbelici sau chiar mai vechi. Edițiile obișnuite ale unor autori erau cenzurate tacit, fără ca acest lucru să se observe. Cum ar fi trebuti să se facă? Acolo unde fuseseră înlăturate cuvinte sau pasaje întregi ar fi trebuit să fie niște semne de punctuație numite croșete: [ ]
Croșetele sunt pranteze drepte, iar ele se folosesc cu trei puncte în interiorul lor pentru a marca faptul că acolo a fost înlăturat un cuvânt sau mai multe cuvinte. Așa se face în edițiile critice, unde orice intervenție față de prima ediție, adică ediția princeps, este semnalată. După cum editorul semnalează și intervențiile ortografice sau adaptările de rigoare.
Croșetele se folosesc nu numai în cazul textelor literare, ci și în cazul textelor jurnalistice atunci când, dintr-un citat mai lung, sunt eliminate cuvinte ce nu au relevanță. De ce se folosesc croșetele dacă acele cuvinte nu au nicio relevanţă? Din onestitate și exactitate!