Ascultă Radio România Timișoara Live • 

AUDIO / Expresia „a da sfoară-n țară” are legătură cu focul

Marcel Tolcea ne invită să vorbim şi să scriem îngrijit româneşte: http://radiotimisoara.ro/cum-vorbim-si-scriem-corect-r-marcel-tolcea/

AUDIO / Expresia „a da sfoară-n țară” are legătură cu focul

Articol de Dana Florea, 16 noiembrie 2015, 07:30 / actualizat: 17 noiembrie 2015, 8:03

Rubricile sunt difuzate de luni până vineri inclusiv, în jurul orelor 7.40 şi 11.20 şi în reluare duminica, după ora 8.00.

(rubrică difuzată în 12 martie 2015)

 

Ieri am abordat problema expresiilor idiomatice, adică a acelor expresii care sunt specifice unei limbi. Am citat, între multe aletele, a freca menta — a irosi timpul, a spăla putina — a pleca în grabă, a fugi, a-și lua nasul la purtare— a se obrăznici, a o face de oaie sau chiar intraductibila și absurda formulă  „na-ți-o frântă că ți-am dres-o”! Astăzi o să vă atrag atenția asupra unei false expresii idiomatice fiindcă ea este greșit folosită și, ca urmare, ea are sens. Mă refer la locuțiunea verbală „a da sfoară în țară”. În realitate, nu este vorba despre nici o sfoară ce se împarte populației, ci despre cu totul altceva.

Expresia corectă este „a da sfară în țară”, sfara fiind un fum gros, negru, înecăcios. Cel mai probabil expresia își are originea într-una din cele mai vechi metode de transmitere a mesajelor de pericol: când apărea o amenințare armată sau de altă natură, străjerii aprindeau focuri de avertizare. Punctele de strajă din vecinătate vedeau fumul și aprindeau, la rândul lor, un foc înăbușit, pentru a fi văzut de ceilalți și așa mai departe. Este foarte ușor de înțeles că, într-un timp record, fumul (sfara) putea fi văzut și, în acest fel, avertiza populația.

Tehnic vorbind, „sfara” este un mănunchi de cânepă sau alt material textil ce se unge cu grăsime de porc și, astfel, după aprindere, produce un fum de durată. Nu încercați să dați sfară în țară … prin casă!

mt3

AUDIO / Ce să vezi: „șvabii” noștri din Banat vin și din Austria!
Să vorbim corect românește luni, 23 ianuarie 2023, 11:07

AUDIO / Ce să vezi: „șvabii” noștri din Banat vin și din Austria!

    Nu am mai vorbit de mult, de la microfonul acestei rubrici, despre ceea ce s-a întâmplat în Banat în decembrie 1918. Profit că...

AUDIO / Ce să vezi: „șvabii” noștri din Banat vin și din Austria!
AUDIO / Instrumente și tuluri
Să vorbim corect românește vineri, 20 ianuarie 2023, 12:07

AUDIO / Instrumente și tuluri

    Știu foarte bine că, atunci când vorbește cineva din domeniul IT, adică din domeniul Tehnologiei Informației, vocabularul este...

AUDIO / Instrumente și tuluri
AUDIO / Stingher ar cam fi doar boul
Să vorbim corect românește joi, 19 ianuarie 2023, 12:11

AUDIO / Stingher ar cam fi doar boul

”Stingher înseamnă bou fără soț fără pereche atât și nimic mai mult. Nici măcar cal fără soț, ci numai...

AUDIO / Stingher ar cam fi doar boul
AUDIO / Prosumatori și futurologi
Să vorbim corect românește miercuri, 18 ianuarie 2023, 10:39

AUDIO / Prosumatori și futurologi

    Criza energetică ce a lovit economia mondială are, evident, profunde legătură cu războiul din Ucraina. Nu mai e nevoie să vă...

AUDIO / Prosumatori și futurologi
Să vorbim corect românește marți, 17 ianuarie 2023, 10:43

AUDIO / Din ce unghi se vede obtuzul?

Multe cuvinte importante ale limbii române nu își au obârșia în limba latină, ci vin din alte...

AUDIO / Din ce unghi se vede obtuzul?
Să vorbim corect românește vineri, 13 ianuarie 2023, 10:47

Despre școli normale și foarte normale

Originea, obârșia sintagmei „școală normală” se află în reforma educației din Franța anului...

Despre școli normale și foarte normale
Să vorbim corect românește joi, 12 ianuarie 2023, 15:52

Fotbaliști și „fotbalieni” pentru qatarieni. Sau qatarezi?

(rubrică difuzată în data de 22 noiembrie 2022) Trăiască Măria Sa Fotbalul a cărui dictatură a început acum două zile, la ora 18,00 și se...

Fotbaliști și „fotbalieni” pentru qatarieni. Sau qatarezi?
Să vorbim corect românește vineri, 29 aprilie 2022, 11:46

AUDIO / ”Puțină hristoitie, dragi levantini, dacă se poate”

    În rubrica de ieri, fiindcă a fost Ziua Femeii, am ales să vorbesc despre două cuvinte vechi care au dispărut din folosința de...

AUDIO / ”Puțină hristoitie, dragi levantini, dacă se poate”