AUDIO / Între opțiune și alternativă, aleg opțiunea
Marcel Tolcea ne invită să vorbim şi să scriem îngrijit româneşte: http://radiotimisoara.ro/cum-vorbim-si-scriem-corect-r-marcel-tolcea/
Articol de Dana Florea, 20 ianuarie 2016, 06:00
Rubricile sunt difuzate de luni până vineri inclusiv, în jurul orelor 7.40 şi 11.20 şi în reluare duminica, de la ora 8.00.
(rubrică difuzată în 15 decembrie 2015)
În rubrica de ieri, atunci când am semnalat expresia „a lua o serioasă opțiune”, mai ales în limbajul sportiv, am uitat să vă spun câte ceva și despre folosirea greșită a cuvântului „opțiune”.
Și, ca de obicei, am să exemplific cu un citat dintr-un fotbalist destul de cunoscut. Care i-a povestit jurnalistei care îi făcea un soi de portret cam așa:
Citez aproximativ. „La 24 de ani aveam șansa să plec din România și să joc la o echipă din Iugoslavia în liga a doua sau să rămân aici, la Steaua, și să joc în fotbalul internațional. Erau două opțiuni grele și, deși știam că nu voi mai avea asemenea șansă niciodată, am rămas în țară. Nu mi-a părut rău!”
Greșeala de vorbire nu e observată foarte ușor. Dacă suntem însă mai atenți, înțelegem că vorbitorul nu putea spune „erau două opțiuni” fiindcă fotbalistul noastru avea o singură opțiune: să aleagă între a pleca sau a rămâne. În DEX, citim că opțiune înseamnă „faptul sau dreptul de a alege din două sau mai multe lucruri, posibilități etc.; alegere”.
Așadar, o opțiune este o alegere și, atunci când alegem între două, trei, zece, o sută de lucruri, tot o singură opțiune avem. Dar acest sens este mai ușor de înțeles în clipa în care înlocuim „opțiune” cu sinonimul său parțial „alternativă”.
Reformulez spusele fostului stelist: „Alternativa era să plec sau să rămân.”
De ce este „alternativă” un sinonim parțial? Fiindcă alternativa presupune alegerea doar dintre două variante care se exclud, în timp ce opțiunea este o alegere între mai multe variante și nu neapărat opuse.