CJ Timiș a creat Consiliul de Strategie și Consiliere Economică
Articol de Radio Timișoara, 11 februarie 2021, 15:56 / actualizat: 11 februarie 2021, 18:56
Strategia de dezvoltare economico-socială a Timișului pentru următorii șapte ani este în lucru la Consiliul Județean.
Instituția a constituit un mecanism de colaborare directă cu mediul economic și universitar, prin înființarea Consiliului de Strategie și Consiliere Economică (CSCE). Din cadrul acestuia vor face parte președintele Consiliului Județean Timiș, primarii Timișoarei și Lugojului, rectori ai universităților publice și reprezentanți ai mediului de afaceri și ai corpului consular.
“În anul 2030, judeţul trebuie să fie unul al inovării, principalul motor de dezvoltare economică din România, după Bucureşti, în care oamenii să vină cu plăcere. Pentru aceasta, trebuie să ne redefinim, să ne adaptăm la noile realităţi şi Timişul să devină un pol de atracţie pentru inteligenţă, pentru oamenii de afaceri. Pentru că pe inteligenţă şi antreprenoriat te poţi baza pentru o dezvoltare durabilă pe termen lung, economic şi social”, a declarat CJ Timiş, Alin Nica.
Liderul administraţiei judeţene a subliniat că din punct de vedere al industriei judeţul stă foarte bine, iar la exporturi furnizate de industria automotive se situează pe locul doi pe ţară, după Bucureşti, dar lipseşte diversificarea economică.
Preşedintele CJ Timiş consideră criza provocată de pandemie ca o oportunitate pentru ca acei antreprenori cu viziune şi perspectivă să descopere şi alte zone care pot avea o creştere semnificativă şi, eventual, să investească în aceste direcţii.
În această dimineață a avut loc prima întâlnire C.S.C.E., în format hibrid, atât fizic cât și online, unde au participat peste 60 de reprezentanți ai mediului de afaceri, fiind transmise invitațiile de aderare la Consiliu.
În cadrul discuţiilor, s-a subliniat faptul că ultimii şapte ani nu au adus Timişului dezvoltarea pe care o merită, datele Eurostat arătând că în această perioadă judeţul a câştigat 10% faţă de media UE, avansând de la 71% la 81% din PIB/cap de locuitor, în timp ce Clujul a câştigat 22%, iar media naţională este de 12%.
