Concert simfonic la Filarmonica Banatul. Solistă: Cristina Bojin – flaut

Concert simfonic la Filarmonica Banatul din Timișoara – vineri, 23 martie 2018, de la ora 19.00.

Dirijor: GHEORGHE COSTIN

Solistă: CRISTINA BOJIN – flaut

În program:

M. RAVEL  Pavana pentru o infantă defunctă

J. IBERT  Concertul pentru flaut și orchestră

P. DUKAS  Ucenicul vrăjitor – Scherzo – după o baladă de W. Goethe

R. STRAUSS   Till Eulenspiegel lustige Streiche,  Op. 28

Patru compozitori celebri ai secolului XX, fiecare caracterizat prin stiluri tranzitorii în curentele vremii. Ravel fiind asociat impresionismului dar cu multe elemente din baroc şi neoclasicism, Ibert, considerat eclectic, care a combinat concepţii diferite, incompatibile între ele, Dukas, care nu a aderat nici la ideile conservatoare şi nici la cele progresiste, dar a cochetat cu amândouă şi Richard Strauss, considerat romantic târziu şi devreme modernist.

„Pavană pentru o infantă defunctă” compusă de Maurice Ravel va deschide concertul Filarmonicii „Banatul” de vineri. Această mică piesă pentru pian, compusă la 24 de ani, a fost prima lucrare a lui Ravel care a întrunit sufragiile publicului. Varianta pe care o vom asculta este transformarea ei într-o lucrare pentru orchestră, operaţie efectuată în 1910. Când era întrebat despre infanta la care se referă titlul, Ravel răspundea că nu era o persoană anume, ci doar o invenţie, o prinţesă imaginară. Posibil, dar faptul că a dedicat lucrarea Prinţesei Edmond de Polignac, te poate pune pe gânduri.

Deşi concertul de flaut a fost compus în maniera modernă a secolului XX, Jacques Ibert nu s-a lăsat furat de ultimele cuceriri ale tehnicii de compoziţie din acea vreme, ba chiar s-a ţinut la distanţă, spunând că muzica adevărată apelează singură la procedee atunci când are nevoie. Concertul său de flaut este un exemplu tipic de convieţuire a clasicului cu modernul. L-a compus între anii 1932 şi 1933 şi i l-a dedicat flautistului Marcel Moyse, fost student al legendarului Paul Tafanel, mare maestru al flautului. Moyse l-a cântat în premieră în februarie 1934, la Paris, dar nu l-a interpretat prea des în cariera sa datorită marilor dificultăţi tehnice pe care le are partitura solistă. Nici orchestra nu are o sarcină uşoară după cum se va vedea vineri seara.

Poemul simfonic „Ucenicul vrăjitor” scris de Paul Dukas în 1897, este inspirat de un text al lui Goethe, care la rândul lui s-a inspirat după un episod din lucrarea Philopseudes de Luciano di Samosata. Iată pe scurt povestea care este interesantă şi instructivă, ea devenind cu timpul sursă de proverbe sau pilde moraliste pentru diferite popoare. Povestea începe cu un vrăjitor care intenţionând să plece pentru un timp din atelierul său de vrăjitorii, îi spune ucenicului său să cureţe atelierul. Acesta foloseşte o incantaţie a maestrului pentru a da viaţă măturii care să lucreze în locul său şi chiar reuşeşte. Dar când vede că mătura, din prea mult zel, inundă camera şi mai face şi alte stricăciuni, ucenicul încearcă să o despice cu o secure, dar în felul acesta dă naştere la încă o mătură care se alătură celeilalte în dansul de distrugere al atelierului. Se întoarce maestrul vrăjitor şi astfel dezastrul este oprit. Morala este clară şi directă: nu încerca să începi un lucru pe care nu ştii cum îl vei sfârşi. Walt Disney, în 1940, a făcut un film de desene animate, Fantezia, în care un episod este ilustrat exact cu această povestire, muzica fiind luată din lucrarea lui Dukas. După acest film în lexiconul literar şi jurnalistic al mai multor ţări, expresia de ucenic vrăjitor a rămas ca definind o persoană iresponsabilă, care pune în mişcare lucruri pe care nu le stăpâneşte.

Despre poemul simfonic „Till Eulenspiegel” Op. 28, de Richard Strauss, se poate vorbi foarte mult, fiind o capodoperă a umorului şi ironiei exprimate prin arta sunetelor. Strauss, ca un bun bavarez, serveşte societăţii sale o lecţie straşnică, râzând de convenţii, academism, de superfilosofiile care înclină şi apasă muzica. Till ştrengarul descinde din vechile povestiri populare germane, este un spirit sclipitor, dar în acelaşi timp un răzvrătit care provoacă farse şi daune celor proşti, avari, răi şi încrezuţi. Strauss a decis să-l împrumute pe erou pentru a scrie o operă, dar după primul act a decis să renunţe şi a transformat totul într-un poem simfonic, devenind astfel unul din cele mai celebre ale lumii muzicale.  (Mircea Tătaru)

Biletele costă 20 de lei, 10 lei pentru elevi, studenți și pensionari și 30 de lei la lojele centrale. și se găsesc la casieria filarmonicii, orar: Luni, miercuri și vineri: 10.00-14.00; Marţi –și joi :14.00-19.00. Biletele pot fi cumpărate şi cu o oră înainte de începerea fiecărui concert sau recital.

Mai multe evenimente din Timişoara şi din partea de vest a ţării.