Campania AntiAMBROZIE
„Mai devreme sau mai târziu, toate persoanele expuse zilnic la asemenea cantităţi de polen vor ajunge alergice”
prof. dr. Carmen Bunu-Panaitescu, specialist în alergologie şi imunologie clinică
De ce este atât de periculoasă planta?
E suficient să-i inspiri polenul. Practic te poţi îmbolnăvii fără să ştii de ce. „În Timişoara există o concentraţie de particule alergene de 15 ori mai mare comparativ cu oraşele Germaniei, atunci când producţia de polen a ierbii pârloagelor este în perioada de vârf (lunile august – octombrie)” afirma în 2012 prof. dr. Carmen Bunu-Panaitescu, specialist în alergologie şi imunologie clinică. Concentraţia e mult mai mare în zonele de la marginea Timişoarei, unde există mult mai multe terenuri necultivate, cumpărate de proprietari pentru a construi sau a le revinde (planta apare pe orice teren neîngrijit, dar şi pe marginile drumurilor), dar și terenuri agricole invadate de ambrozie. „În jur de 80 la sută dintre pacienţii pe care i-am avut în august au venit din cauza alergiei la ambrozie. Cei mai mulţi suferă de rinită alergică, fiind afectaţi de simptomele acesteia: strănut, curgere apoasă a nasului, obstrucţie nazală, mâncărimi de nas şi gât, lăcrimare. Cel mai grav pot fi afectaţi bolnavii de astm, care în cazul declanşării unor crize pot ajunge chiar la urgenţe pentru oxigen. Grav este faptul că, mai devreme sau mai târziu, toate persoanele expuse zilnic la asemenea cantităţi de polen vor ajunge alergice” preciza d-na Bunu-Panaitescu. La cei deja alergici simptomele de strănut repetat reapar anual „după 10-15 zile de contact cu polenul”, la jumătatea lunii august. În faza critică obstrucția nazală îi împiedică pe bolnavi să se mai odihnească, de teama asfixierii (obstrucția crește în poziția întins și după strănuturi). Maximul cantităţii de polen eliberat se atinge la începutul lunii septembrie.
2017: Cercetările arată că alergia se transmite de la mama la făt, intrauterin (video).
2020: La problemele provocate de ambrozie se adaugă pericolul infectării sau transmiterii noului coronavirus (o persoană alergică și purtătoare asimptomatică a virusului îl poate transmite rapid prin strănuturi repetate)
Ce vrem
CAMPANIA ANTIAMBROZIE a debutat în 2012, odată cu difuzarea seriei de microdocumentare realizate de Alice Moldovan (le puteți asculta aici). Pentru a avea cât mai multe rezultate concrete am încercat să căutăm parteneri activi: primăriile, consiliile și polițiile locale, comisiile/direcţiile de mediu, dar şi instituţiile de învăţământ şi cercetare (USABMV, UVT, UMFT, etc.), Garda de mediu, Agenţia Regională pt. Protecţia Mediului, ONG-uri, etc. Am sperat și încă mai sperăm să vină cu toţii cu măsuri imediate şi cu idei care ar putea folosi în anii următori sau pe termen lung, dar deocamdată constatăm că multe dintre instituțiile administrative refuză să răspundă invitației, probabil din cauza legislației neclare. Pentru îmbunătățirea legislației parteneri de discuție ar trebui să ne fie chiar cei pe care i-am ales.
Legislație
Din 18 iulie 2020 a intrat în vigoare Legea privind prevenirea, combaterea și distrugerea buruienii ambrozia, (129/2020), care abrogă mai vechea Lege nr. 62/2018 privind combaterea buruienii ambrozia. Ce promiteau inițiatorii legii? Primăriile vor fi obligate să intervină pe terenurile necurățate și sancțiunile se vor acorda nu doar pentru deținători, ci și pentru instituții. Autoritatea locală va avea un rol activ și va fi responsabilă pentru eliminarea acestei buruieni, din fondurile create special în acest sens la Ministerul Agriculturii, urmând să recupereze suma de la proprietarul terenului. Va fi creată o hartă interactivă GIS, unde vor fi înregistrate toate terenurile infestate. Vor fi sancționați cu o treime din venitul net lunar încasat chiar conducătorii instituțiilor care au responsabilități în combaterea și eradicarea ambroziei, iar amenzile vor fi date și achitate în nume propriu (nu vor fi plătite din bugetele locale).
Unde crește ambrozia
Planta se răspândește ușor pe marginile drumurilor și de-a lungul căilor ferate, tot mai puțin îngrijite în ultimii zeci de ani. Praful favorizează răspândirea. Orice teren asupra căruia s-a intervenit mecanic riscă să fie invadat de ambrozie, de acea o vom regăsi în multe culturi agricole (poate invada și mai bine terenul după recoltarea acestor), dar și pe terenuri lăsate în paragină, mai ales după ce acolo a existat o perioadă un șantier (pământul a fost răscolit și în ele au ajuns semințele plantei).
Cum poate fi distrusă ambrozia. Cum poate fi prevenită apariția ei
Cel mai simplu mod de a distruge planta, atunci când invazia nu este masivă, este smulgerea acesteia, când încă rădăcinile sunt mici (iunie-iulie). Erbicidarea nu este eficientă. Când invazia este masivă sau planta nu mai poate fi smulsă rămâne distrugerea numai calea distrugerii mecanice, prin cosiri repetate la 3-4 săptămâni.
În cazul culturilor agricole o aplicare corectă a tehnologiilor de pregătire a terenului și de plantare previne apariția plantei.
Interviuri şi emisiuni 2020
Despre combaterea ambroziei cu conf. dr. Veronica Sărățeanu – biolog USAB , în emisiunea ”De la om la om” din 24 august 2020 ora 11:15, realizată de Marius Pentelescu
[iframe src=” https://anchor.fm/radiotimisoara/embed/episodes/Despre-ambrozie-cu-Veronica-Sarateanu–biolog-USAB-eijt2e ” width=”330″ height=”102″ scrolling=”no”]
D-na Sărățeanu a oferit detalii despre posibilitățile de monitorizare a polenului și factorii care contribuie la răspândirea lui într-un dialog cu Liviu-George Dumitru:
[iframe src=” https://anchor.fm/radiotimisoara/embed/episodes/Despre-monitorizarea-polenului-ambrozie–etc–i-factorii-care-contribuie-la-rspndirea-lui-cu-Veronica-Sarateanu–biolog-USABMVB-ek3d2p ” width=”330″ height=”102″ scrolling=”no”]
Concluzii şi soluţii
Ce scriam până acum:
În cazul lipsei de iniţiativă a primăriilor ne-am fi aşteptat ca Garda de mediu să intervină (am scris că această instituţie sperăm să devină un partener al campaniei), dar … ni s-a spus ani de zile că nu există legislaţie. Primăriile (cu mici excepții, și acelea discutabile) nu se grăbesc să ia hotărâri de Consiliu Local sau să aplice prompt amenzi. Mulţi ne-au sugerat că sunt în joc interesele proprietarilor de terenuri, unii dintre proprietari sunt chiar membri ai executivului sau consiliilor locale, alţii – rude sau persoane cu influenţă asupra acestora.
Numai presiunea publică a cetăţenilor îi poate obliga să ia hotărâri locale referitoare la combaterea plantei (inclusiv alocarea de fonduri pentru distrugere din timp, de multe ori planta este pe domeniul public) şi apoi să dea dovadă de transparenţă. Cum? E foarte simplu, trebuie făcute publice, măcar pe site-urile primăriilor, terenurile pe care s-a constatat că e prezentă planta (De ce nu se fac fotografii și procese verbale de constatare a prezenței plantei ?), faptul că au fost somaţi proprietarii, iar apoi să ni se comunice la care proprietăţi aceştia nu s-au conformat, numele şi ce amendă li s-a aplicat. La plata impozitului oricum vor fi obligaţi s-o plătească. Astfel vor avea şi bani pentru combaterea plantei în viitorul sezon. Doar să existe voinţă pentru a rezolva problema.
Demersul trebuie clarificat de către legislativ, pentru alinierea legislaţiei la cea existentă în ţări civilizate (a se vedea linkurile de mai jos).
D-nii Alexandru Moisuc şi Valeriu Tabără erau primii care promiteau în 2012 că vor susţine cauza (ascultaţi în arhiva campaniei rubrica 6, difuzată sâmbătă 11 august 2012 la Radio Timişoara).
În iunie 2020 parlamentarii USR Allen Coliban, George Marussi, Nicu Fălcoi și Cornel Zainea au depus proiectul de lege privind prevenirea și combaterea ambroziei. Legea a intrat în vigoare în 18 iulie 2020.
La finalul legii scrie că ”În termen de 90 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial a prezentei legi, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale emite normele metodologice de aplicare, care vor fi aprobate prin hotărâre a Guvernului.” Vom putea concluziona dacă acestă lege e într-adevăr bună după ce vedem și aceste norme. Dacă le găsiți vă rugăm să ni le trimiteți (document sau link).
Este permisă, prin noua lege, intrarea pe un teren pentru distrugerea plantei fără acordul proprietarului, așa cum se întâmplă în alte țări, în care ambrozia este declarată plantă de carantină? Autoritățile locale spun deocamdată că nu! Cum va fi atunci autoritatea locală să fie ”responsabilă pentru eliminarea buruienii”, așa cum se promitea de către inițiatorii legii?
LINKURI UTILE (mai multe pe pagina de arhivă a campaniei):
Causes:Anti-ambrozie
Alergie la ambrozie-blog
Ambrozie în Dumbrăviţa (TM) – dumbravitatimis.ro şi pe dunos.ro
Ambrozie la Ghiroda (TM) –facebook.com/StopAlergiaLaAmbroziePlanta
STUDII ȘTIINȚIFICE
Lucrarea ”Floarea pustei, o periculoasă buruiană de carantină, alergenă” Autori: NICOLAE HODIŞAN Universitatea din Oradea, Facultatea de Protecţia Mediului și GAVRILĂ MORAR , Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj-Napoca, Editura GrafNet Oradea, 2008
Universitatea de Medicină şi Farmacie Timişoara
Proiectul PREVALERG (Alergologie si Imunologie, Clinica Timisoara)
Alergia la Ambrozie – grafice evoluţie pe luni şi ani
Centrul de Monitorizare pentru Ambrosia artemisiifolia din cadrul USAMVB Timişoara
Studiul AMBROSIA ARTEMISIIFOLIA L. (FLOAREA PUSTEI)– SPECIE INVAZIVĂ DOC (Veronica Sărăţeanu, Ionel Samfira, Alexandru Moisuc, Carmen Durău, Marinel Horablaga, Otilia Cotuna)
Analele Facultăţii de Biologie a Universităţii de Vest din Timişoara
Studiu privind răspândirea ambroziei în România, structura plantei, etc.PDF (Nicoleta Ianovici)
Această pagină (realizată plecând de la cea de pe vechiul site) va fi actualizată pe măsură ce apar noi informații. Vedeți și articolele articolele referitoare la ambrozie publicate de noi separat pe site.
Pentru comentarii personale, fotografii (inclusiv cereri făcute către autorități, dacă aveți), etc. referitoare la lupta împotriva răspândirii ambroziei apelaţi la pagina de facebook lansată în 2012 (găsiți acolo date și linkuri noi!) sau comentaţi mai jos . Dacă doriți să ne trimiteți documente oficiale sau propuneri de implicare folosiţi e-mail-ul comunicare
@radiotimisoara.ro