AUDIO / Când situația e „gravidă”
Marcel Tolcea ne invită să vorbim şi să scriem îngrijit româneşte: http://radiotimisoara.ro/cum-vorbim-si-scriem-corect-r-marcel-tolcea/
Articol de Dana Florea, 7 martie 2016, 09:49
Rubricile sunt difuzate de luni până vineri inclusiv, în jurul orelor 7.40 şi 11.20 şi în reluare duminica, de la ora 8.00.
(rubrică difuzată în 3 martie 2016)
Zilele trecute, presa noastră de toate simțurile (ziare, TV, radio) a fluturat prin fața ochilor și urechilor neamului o știre despre cum o copilă instituționalizată, în vârsta de 13 ani, a rămas însarcinată, gravidă. Vaccinați cu atâtea știri de la ora 5 sau de la orice oră, tăbăciți de violatorii bunului-simț de la diverse posturi private, oroarea ne-a ciupit atenția nu mai mult decât o jumătate de zi. Pentru a intra definitiv în anonimat grație altor evenimente contra naturii. Fiindcă, vrem, nu vrem, situația la români e mereu gravidă.
Apropo, de ce oare se spune că situația e gravidă? Credeți că e o reminiscență de pe vremea când graviditatea era o nenorocire fiindcă Ceaușescu interzisese avorturile? Mă tem că da.
În mod normal, graviditatea ar trebui sa fie un prilej de bucurie și nu de supărare. Cuvântul „gravid” vine de la cuvântul latinesc „gravidus” și înseamnă „greu, plin, încărcat”. Romanii vedeau și nori gravizi, și plante de pe câmp gravide cu semințe sau boabe.
Cuvintele „gravid” și „grav” sunt înrudite. „Grav” însemnă în limba latină ceva cu greutate, greu, de unde, în sens simbolic, a ajuns să semnifice „solemn, impozant, însemnat, important”.
Frumoasă mi se pare și originea cuvântului „sarcină”. Cuvântul „sarcina” desemna, în limba latină, o legătură de cârpe, o boccea, un balot de dimensiuni mai mici.
Dar cuvântul „sarcină” mai are și un sens secund. Și, în prelungirea celor de mai sus, lumea obișnuiește a zâmbi de câte ori un șef mai aprig o însărcinează pe o subalternă mai jună și mai nurlie cu diverse misiuni de dus la îndeplinire.
Nurlie înseamnă „fermecătoare, grațioasă, atrăgătoare”.
