AUDIO / De ce chirurgii nu pot face chiar toate operaţiunile
Marcel Tolcea ne invită să vorbim şi să scriem îngrijit româneşte: http://radiotimisoara.ro/cum-vorbim-si-scriem-corect-r-marcel-tolcea/
Articol de Dana Florea, 10 februarie 2016, 10:07 / actualizat: 10 februarie 2016, 15:44
Rubricile sunt difuzate de luni până vineri inclusiv, în jurul orelor 7.40 şi 11.20 şi în reluare duminica, de la ora 8.00.
(rubrică difuzată în 24 iulie 2015)
Ieri am abordat, succint, debutul influenței lexicului francez în limba română. La cele spuse cu privire la faptul că epoca fanariotă a adus în Țările Române preceptori și dascăli și a contribuit la desțelenirea interesului față de limba și cultura franceză, ar mai trebui adăugat încă un detaliu : perioada dintre anii 1823 şi 1834 este cea în care Țările Române s-au aflat sub ocupație rusească. Atunci au pătruns în vocabularul limbii române destule elemente din terminologia franceză, mai ales referitoare la organizarea militară şi administrativă.
În acest mod, în limbă a intrat o serie de cuvinte terminate în -(ţ)ie (artilerie, administraţie, cavalerie, comisie, constituţie), infanterie etc.), în timp ce variantele mai vechi în -(ţ)iune (administraţiune, comisiune, constituţiune) provin direct din franceză.
Aceste considerații, ce pot părea prea teoretice, totuși au legătură cu rubrica de astăzi, cum se va vedea. Mai întâi, fiindcă vorbim despre ceea ce se cheamă „dubletele lingvistice”. Dubletele lingvistice sunt cuvinte ce au aceeași origine, dar cu un aspect fonetic și, adesea, un sens ușor diferit. Și, lucru important, dubletele au intrat în limbă în epoci diferite. Așa cum este și cazul cuvintelor „operație” și „operațiune”. La cuvântul „operație”, DEX-ul ne îndeamnă să credem că acest cuvânt înseamnă și operație matematică sau medicală, dar și operație militară, de pe teatrul de operațiuni.
De altfel, în mesajul Președintelui Iohannis, cu prilejul Zilei Aviației, apare formula „în teatrele de operaţii”. Corect, dacă ne luăm după DEX. Dar nu chiar atât de organic. Fiindcă nu e în duhul limbii române să spunem că un chirurg „a făcut o operațiune”. După cum nici nu spunem „operații bursiere”. Așadar, instinctul lingvistic ne ajută uneori mai mult chiar decât orice dicționar oficial.
