AUDIO / Etimologic, despre holocaust
Marcel Tolcea ne invită să vorbim şi să scriem îngrijit româneşte: http://radiotimisoara.ro/cum-vorbim-si-scriem-corect-r-marcel-tolcea/
Articol de Dana Florea, 8 decembrie 2015, 11:16
Rubricile sunt difuzate de luni până vineri inclusiv, în jurul orelor 7.40 şi 11.20 şi în reluare duminica dimineaţa, după ora 8.00.
(rubrică difuzată în 16 noiembrie 2015)
Un prieten apropiat mi-a semnalat un cuvânt ce pare a fi fost ignorat în zilele ce au urmat tragediei de la Clubul Colectiv. Acest cuvânt este „holocaust”. Pentru vorbitorul obișnuit cuvântul „holocaust” se referă exclusiv la tragedia milioanelor de evrei arși în camerele de gazare în lagărele de exterminare.
Este prima înțelegere parțială a cuvântului „holocaust”, fiindcă tragedia holocaustului a însemnat victime și în rândul romilor sau al altor minorități cum ar fi cele sexuale sau religioase. Persoanele cu handicap fizic, adepții cultului Martorii lui Iehova sau francmasonii au fost printre victimele holocaustului premeditat de Hitler. Pentru a denumi această sinistră operațiune, germanii au utilizat sintagma „soluția finală”, iar regimul Antonescu a folosit expresia „curățirea terenului”. În lumea iudaică, unii istorici folosesc, în locul cuvântului „holocaust”, cuvântul „șoah”. Explicația se găsește în etimologia cuvântului holocaust și în înțelesul său religios: „holocaust” este un cuvânt de origine greacă și înseamnă „ardere de tot, ardere în întregime”: holos, „complet” și kaustos, „ars”.
Și în religia iudaică, și în diversele culte ale vechii Elade există nenumărate mărturii cu privire la faptul că sacrificiile de animale însemnau arderea în întregime a acestora. Așadar, folosirea unui termen ritualic pentru a desemna o crimă colectivă devine de neacceptat.
Apropo de etimologia grecească sus-amintită, „caustic” înseamnă mai mult decât ironic, mușcător, ci chiar ceva ce arde.
