AUDIO / „Serviți” puțină corectitudine gramaticală?

Marcel Tolcea ne invită să vorbim şi să scriem îngrijit româneşte: http://radiotimisoara.ro/cum-vorbim-si-scriem-corect-r-marcel-tolcea/

Articol de Dana Florea, 9 noiembrie 2015, 11:28

Rubricile sunt difuzate de luni până vineri inclusiv, în jurul orelor 9.20 şi 11.20 şi în reluare duminica, de la ora 8.00.

(rubrică difuzată în 26 octombrie 2015)

În primul meu an de stagiatură în învățământ, am avut jumătate de normă în comuna Șemlacu Mare unde era director profesorul Gheorghe Mezinca. Un personaj fabulos ce se adapta cum putea și el la vremurile acelea. După ore, până venea trenul spre Gătaia, Mezinca mă întreba conspirativ: „servim ceva”? Tradus, asta însemna „bem și noi ceva”? Verbul „a servi” era întrebuințat pentru verbul „a bea”. Este ceea ce lingviștii numesc tabu lingvistic. Prin tabu lingvistic DEX-ul  înțelege o interdicție de vocabular ce duce la înlocuirea unui cuvânt cu un altul sau cu o perifrază din cauza unor motive religioase sau din pudoare. Astel, creștinii spun „ucigă-l toaca” sau „necuratul” pentru cel de nenumit. Originea tabuului lingvistic are origini în gândirea magică pentru că omul premodern credea că a numi ceva înseamnă a invoca, a chema acea entitate.

Dar verbul „a servi” are și alte năbădăi. De câte ori mă aflu la vreo petrecere și cineva mă întreabă dacă nu „servesc”, îmi reprim cu greu un răspuns pe care un cunoscut scriitor i l-a dat gazdei după o asemenea întrebare: „observ că aveți personal plătit pentru servit”.

Așadar, este greșit să spunem și să scriem „servesc masa” ori „servesc o băutură”,  dacă vrem să spunem „mănânc” sau „beau”. Sigur, chelnerul servește masa ori servește băutura însă, în acest caz, „a servi” nu înseamnă „a mânca” sau „a bea”