Ascultă Radio România Timișoara Live • 

De unde vine „încornorat”?

Marcel Tolcea ne invită să vorbim şi să scriem îngrijit româneşte:

De unde vine „încornorat”?

Articol de Dana Florea, 10 august 2015, 13:31

(material difuzat în 30 iulie 2015)

Am vorbit de nenumărate ori, de la microfonul acestei rubrici, despre o serie de cuvinte ce își au originea, obârșia, în situații sau contexte mai puțin previzibile. Sau, de ce să nu o spun, ieșite din obișnuitul nostru de fiecare zi. Astăzi o să mă refer la un asemenea cuvânt, chiar dacă e nu face parte din vocabularul unei conduite morale. Cuvântul cu pricina este „încornorat”. Știm foarte bine, „încornorat” este epitetul, „titlul” deloc nobiliar pe care îl primesc soţii înşelaţi.
Un scriitor maghiar, pe nume Ráth-Végh István, într-o carte tradusă în anii 70 ai secolului trecut, „Istoria culturală a prostiei omenești”, ne lămurește de unde vine acest cuvânt ce se regăsește în prea multe limbi europene.

Se pară obiceiul de a-i numi „încornorați” pe soții înșelați ne vine de la un împărat bizantin pe nume Andronicus — autorul scrie doar Andronicus — care îşi alegea amantele dintre soţiile demnitarilor de la curte. Drept despăgubire, soțul cu pricina primea vaste terenuri de vânătoare, iar ca semn al noii proprietăţi avea dreptul să prindă pe poarta casei sale coarne de cerb. După coarnele bogate de cerb de la ușile acestor aceste case, domenii nobilimea știa cam cum stau lucrurile în respectiva familie.

Să nu credeți însă că acest lucru a fost neapărat unul rușinos. Și nu neapărat din motive economice. Motivul este unul mult mai banal: căsătoria a fost, până la începutul secolului XX, mai degrabă o afacere în care dragostea nu prea și-a găsit locul!

AUDIO / Ce să vezi: „șvabii” noștri din Banat vin și din Austria!
Să vorbim corect românește luni, 23 ianuarie 2023, 11:07

AUDIO / Ce să vezi: „șvabii” noștri din Banat vin și din Austria!

    Nu am mai vorbit de mult, de la microfonul acestei rubrici, despre ceea ce s-a întâmplat în Banat în decembrie 1918. Profit că...

AUDIO / Ce să vezi: „șvabii” noștri din Banat vin și din Austria!
AUDIO / Instrumente și tuluri
Să vorbim corect românește vineri, 20 ianuarie 2023, 12:07

AUDIO / Instrumente și tuluri

    Știu foarte bine că, atunci când vorbește cineva din domeniul IT, adică din domeniul Tehnologiei Informației, vocabularul este...

AUDIO / Instrumente și tuluri
AUDIO / Stingher ar cam fi doar boul
Să vorbim corect românește joi, 19 ianuarie 2023, 12:11

AUDIO / Stingher ar cam fi doar boul

”Stingher înseamnă bou fără soț fără pereche atât și nimic mai mult. Nici măcar cal fără soț, ci numai...

AUDIO / Stingher ar cam fi doar boul
AUDIO / Prosumatori și futurologi
Să vorbim corect românește miercuri, 18 ianuarie 2023, 10:39

AUDIO / Prosumatori și futurologi

    Criza energetică ce a lovit economia mondială are, evident, profunde legătură cu războiul din Ucraina. Nu mai e nevoie să vă...

AUDIO / Prosumatori și futurologi
Să vorbim corect românește marți, 17 ianuarie 2023, 10:43

AUDIO / Din ce unghi se vede obtuzul?

Multe cuvinte importante ale limbii române nu își au obârșia în limba latină, ci vin din alte...

AUDIO / Din ce unghi se vede obtuzul?
Să vorbim corect românește vineri, 13 ianuarie 2023, 10:47

Despre școli normale și foarte normale

Originea, obârșia sintagmei „școală normală” se află în reforma educației din Franța anului...

Despre școli normale și foarte normale
Să vorbim corect românește joi, 12 ianuarie 2023, 15:52

Fotbaliști și „fotbalieni” pentru qatarieni. Sau qatarezi?

(rubrică difuzată în data de 22 noiembrie 2022) Trăiască Măria Sa Fotbalul a cărui dictatură a început acum două zile, la ora 18,00 și se...

Fotbaliști și „fotbalieni” pentru qatarieni. Sau qatarezi?
Să vorbim corect românește vineri, 29 aprilie 2022, 11:46

AUDIO / ”Puțină hristoitie, dragi levantini, dacă se poate”

    În rubrica de ieri, fiindcă a fost Ziua Femeii, am ales să vorbesc despre două cuvinte vechi care au dispărut din folosința de...

AUDIO / ”Puțină hristoitie, dragi levantini, dacă se poate”