? Când vrea să dea jos un regim, puciul obișnuiește să fie doar militar
Marcel Tolcea ne invită să vorbim şi să scriem îngrijit româneşte: http://radiotimisoara.ro/cum-vorbim-si-scriem-corect-r-marcel-tolcea/
Articol de Dana Florea, 21 iulie 2016, 08:22
Rubricile sunt difuzate de luni până vineri inclusiv, în jurul orelor 7.40 şi 11.20 şi în reluare duminica, de la ora 8.00.
(rubrică difuzată în 19 iulie 2016)
Vineri seara, opinia publică mondială asista la ceea ce unii comentatori au calificat tentativă de lovitură de stat în Turcia. Chiar presa românească a folosit o sintagmă pleonastică „puci militar” asupra căreai vom reveni mai târziu. Nuanțele din presa internațională nu au lipsit, așa că unele televiziuni au preferat să vorbească despre o tentativă de restabilire a laicității. Vă reamintesc, laicitate înseamnă despărțirea statului de biserică, adică de autoritatea musulmană. Iar acest lucru s-a întâmplat în Turcia acum aproape 100 de ani, în 1923. Revoluția „junilor turci”, condusă de Kemal Atatürk, a consfințit crearea statului turc modern laic, în care Armata are dreptul să respingă orice inițiativă legislativă ce aduce atingere laicității. Alte nuanțe cu privire la tentativa de lovitură de stat s-au referit la faptul că revolta militarilor ar aparține unei „facțiuni” a armatei. Este o greșeală, fiindcă ar fi trebuit să scrie „fracțiune”.
Acem aici o confuzie dintre două paronime: „fracțiune” și „facțiune”. „Fracțiune” înseamnă „parte”, „fragment”, în vreme ce „facțiune” înseamnă grup de persoane unite pe baza unor interese politice comune.
Vă spuneam mai sus că expresia „puci militar” e pleonastică. Dacă deschidem DEX-ul, citim că un puci înseamnă acțiunea armată a unui grup politic militar care are drept scop răsturnarea puterii de stat printr-un atac neașteptat.
Așadar, un puci ce schimbă ordinea politică într-o țară nu poate fi inițiat decât de militari. În sens figurat, un puci poate fi inițiat de oricine.
(Foto: capital.ro)