? De fapt, un vot înseamnă o făgăduință făcută unei divinități
Articol de Dana Florea, 25 august 2017, 10:03
Nu obișnuiesc să abordez teme politice în rubrica mea, dar nu pot să nu observ că, în duminica trecută, cuvântul vedetă a fost „vot”. „Vot”, împreună cu derivatul său ambetat, „votant”. „Ambetat”, adică turmentat, ca în Caragiale, beat. Și știți că, în expresia „cetățeanul turmentat”, nu este neapărat vorba despre beția alcoolică, ci despre beția nehotărârii. Adică a buimăcelii.
Să ieșim însă din considerațiile alcoolice și să vedem de unde vine mult rostitul cuvânt „vot”. Și observ că primul text în limba latină ce datează de după părăsirea Daciei de către romani face referire la cuvântul vot. Este vorba despre faimoasa inscripție a unui donariu descoperit la Biertani și aflat la Muzeul Brukenthal din Sibiu ce sună așa: „Ego Zenovius votum possui”. Care, tradus, înseamnă „Eu, Zenovius, am depus acest dar”. Sau, într-o traducere mai în duhul limbii. „Eu, Zenovius, mi-am îndeplinit făgăduința”. Așadar, „votum” înseamnă aici „dar”, „făgăduință”.
Acest sens este regăsit în neologismul „votiv”. O inscripție votivă exprimă o făgăduință solemnă (față de divinitate), adică este ceva hărăzit, închinat divinității. Un tablou votiv înseamnă o pictură murală bisericească ce îi înfățișează pe ctitori cu miniatura bisericii în mâini.
Din păcate, sunt nevoit să spun că, deocamdată, în România, votul acordat tuturor partidelor politice nu fost niciodată respectat de câștigători. Ceea ce nu m-a împiedicat, nici de data asta, să merg la vot și să îmi exprim dreptul de a vota pe cine cred eu că merită.
(rubrică difuzată în 13 decembrie 2016)
Rubricile realizate de prof. univ. dr. Marcel Tolcea sunt difuzate de luni până vineri inclusiv, în jurul orelor 7.47, 11.47 şi 15,47. Le puteți găsi și pe internet la http://radiotimisoara.ro/stiri/limba-romana/
Puteți asculta mai multe rubrici în Arhiva audio la: http://radiotimisoara.ro/cum-vorbim-si-scriem-corect-r-marcel-tolcea/
