? Despre secretul defectării unor cuvinte
Marcel Tolcea ne invită să vorbim şi să scriem îngrijit româneşte: http://radiotimisoara.ro/cum-vorbim-si-scriem-corect-r-marcel-tolcea/
Articol de Dana Florea, 5 septembrie 2016, 08:31
Rubricile sunt difuzate de luni până vineri inclusiv, în jurul orelor 7.40 şi 11.20 şi în reluare duminica, de la ora 8.00.
(rubrică difuzată în 31 august 2016)
Nu mai țin minte când am vorbit, de la microfonul acestei rubrici, despre scriitorul Radu Pavel Gheo, dar știu sigur că am rostit numele lui. Radu Pavel Gheo este un cunoscut intelectual român care, atunci când nu își scrie cărțile de ficțiune sau nu traduce, se ocupă și de firescul limbii române. Am spus intelectual român și nu intelectual timișorean, deși Radu Pavel Gheo împodobește cu farmec viața intelectuală a Timișoarei de mai mulți ani. De loc, Radu Pavel Gheo e din Caraș, iar vocabulele, cuvintele adică, bănățene îi traversează mereu scrisul. Când spun preocupările lingvistice le lui Radu Pavel Gheo, mă gândesc la o carte de eseuri cu titlul „DEX-ul și sexul”, apărută cu mai mulți ani în urmă.
Mi-am dus aminte de cartea lui Gheo — așa cum îi spun prietenii — fiindcă, de curând, am auzit un verb preluat din limba engleză: „a defecta”. Citez dintr-o emisiune despre moștenirea serviciilor secrete: „După ce Pacepa a defectat, serviciile secrete românești s-au reorganizat”. Am încheiat citatul. Oare ce-o fi defectat Pacepa? Vreun radio, vreo mașină, un avion?
DEX-ul ne spune că verbul „a defecta” are următoarele sensuri: „a se strica, a nu mai funcţiona etc.” sau „a strica, a face să nu mai meargă”.
Bun cunoscător al limbii engleze, Radu Pavel Gheo observă, cu ironie, că o persoană care întrebuințează verbul „a defecta” în sensul de „a dezerta, a trăda o cauză sau o ţară” nu poate gândi decât în engleză, unde, într-adevăr, „to defect” are acest sens. Numai că, în limba română, ca să citez un fost politician cu pulover, „sună ca dracu”.
Îmi permit să închei rubrica de azi cu o constatare: „Excesul de cuvinte englezești poate dăuna grav sănătății limbii române!”
Ați observat, sper: am spus „pulover”, nu „plover” sau „plovăr”.