? Disfemisme la macaronari, mămăligari și friți
Marcel Tolcea ne invită să vorbim şi să scriem îngrijit româneşte: http://radiotimisoara.ro/cum-vorbim-si-scriem-corect-r-marcel-tolcea/
Articol de Dana Florea, 20 decembrie 2016, 07:00
Rubricile sunt difuzate de luni până vineri inclusiv, în jurul orelor 7.47, 11.47 şi 15,47.
(rubrică difuzată în 29 septembrie 2016)
În rubrica de ieri am vorbit și despre eufemism, adică despre aceele cuvinte, sintagme ce fac mai frumoasă, mai suportabilă realitatea pe care o denumesc. Și, între altele, dădeam exemplu „reașezarea prețurilor” pentru „scumpiri”. Sunt convins că foarte mulți ascultători au auzit cuvântul „eufemism” și știu despre ce este vorba. Sunt convins, în același sens, că foarte mulți ascultători ai rubricii nu au auzit de antonimul cuvântului „eufemism”, „disfemism”. Dicționarul definește disfemismul drept un cuvânt sau expresie dură, jignitoare, insultătoare sau injurioasă. Ceea ce este parțial adevărat, fiindcă disfemismul este o figură stilistică ce înlocuiește un cuvânt neutru cu ceva jignitor, depreciativ. Astfel, în loc să spunem italieni, spunem macaronari fiindcă, e ușor de înțeles, italienii sunt mari consumatori de paste. Procedeul nu e deloc original fiindcă, de pildă, englezii îi denumesc pe francezi „broscari”, iar noi, românii, suntem sortiți definitiv ceaunului de „mămăligari”. Ciudat că, în anii 70, puținilor italieni din Timișoara li se spunea „broscari”. Nemților, de pildă, li se spune mult mai puțin depreciativ „friți”, de la numele Fritz.
Cel mai urât disfemism, în limba română, este însă „jidan” pentru evreu. În prima ediție a DEX-ului, cuvântul „jidan” era considerat sinonim popular pentru cuvântul „evreu”. În ultima ediție a DEX-ul se precizează că „jidan” este un cuvânt având nu numai un sens familiar, ci și o conotație peiorativă. Dar acest lucru s-a întâmplat abia după ce, în presă, au apărut proteste ale unor intelectuali evrei.
(AUDIO) Să vorbim și să scriem îngrijit românește