Prima pagină » Rubrici » Să vorbim corect » ? Isterii cu bacalaureatul alături de Arghezi și Iorga

? Isterii cu bacalaureatul alături de Arghezi și Iorga

Articol de Dana Florea, 19 mai 2017, 12:51

De la ministrul Funeriu încoace, bacalaureatul a devenit mai mult decât o temă mereu prezentă în dezbaterea publică: a devenit o obsesie. Zilele trecute, am descoperit că bacalaureatul a fost, paradoxal, subiect de presă și de isterie în deceniul doi al secolului trecut. Într-o admirabilă carte de memorii, un fost gazetar interbelic, pe nume A.P. Samson povestește cum, până în anul 1925, bacalaureatul românesc era mai degrabă o formalitate. Da, o formalitate fiindcă bacalaureatul de până atunci consta în susținerea unei dizertații pregătite în prealabil. În 1926 însă autoritățile decid ca bacalaureatul să însemne trei examene scrise, fiecare eliminatorie, iar proba orală să fie susținută la șapte materii, timp de două ore.

Vă dați seama că a fost dezastru. Rata de reușită, timp de mai mulți ani, a fost undeva în jur de 44 la sută. Fiecare examen de bacalaureat era urmărit de presă asemenea unor înfruntări sportive internaționale, iar listele cu cei reușiți erau preluate de toată presa. Mai mult, părinți nemulțumiți au manifestat pe străzile Bucureștiului.

Iar opinia publică era împărțită și ea. Mari personalități ale vieții culturale au reacționat în favoarea sau împotriva unui bacalaureat atât de riguros. Între vocile publice, Nicoale Iorga și Tudor Arghezi. Culmea e că Iorga socotea prea sever un asemenea bacalaureat, fiindcă, argumenta marele savant, și el a primit „o notă de milă” la matematică.

Să nu uit să vă spun că în cuvântul „bacalaureat” avem două cuvinte: „bacă”, adică fruct, și „laur”. Iar românii îi spun laurului dafin, ca să fie mai clar.

(rubrică difuzată în 12 mai 2017)

Rubricile realizate de prof. univ. dr. Marcel Tolcea sunt difuzate de luni până vineri inclusiv, în jurul orelor 7.47, 11.47 şi 15,47. Le puteți găsi și pe internet la http://radiotimisoara.ro/stiri/limba-romana/