? Nu uitați: „amnistie” înseamnă, etimologic, „uitare”!

Articol de Dana Florea, 1 februarie 2017, 08:00 / actualizat: 1 februarie 2017, 11:11

 

Ultima săptămână a stat sub povara grea a două cuvinte ce au zguduit din temelii societatea românească: „amnistia” și „grațierea”. Nu este nevoie să vă remintesc, dar fiindcă nu vreau să uit, peste ani, de ce am abordat aceste două cuvinte, vă spun că initiativa Guvernului Grindeanu de a modifica, prin „Ordonanță de urgență”, Codul penal referitor la aceste două aspecte, a produs o vie emotivitate în societatea românească. Au urmat proteste publice în marile orașe ale țării, iar prezența președintelui Iohannis la protestul din București a produs acuze grave la adresa acestuia: înaltă trădare. În fine, politica are semantica ei și nu intru în detalii.

Mă interesează, în schimb sensurile și originea cuvintelor „amnistie” și „grațiere”. Amnistie înseamnă actul puterii de stat prin care se înlătură răspunderea penală pentru o infracțiune săvârșită. Etimologia cuvântului are legătură cu temerea mea de a uita contextual. Da, „amnistie”, vine, la origine, din limba greacă și înseamnă „uitare”, „amnezie”, ca să întrebuințăm un neologism frate geamăn. Amnistia anulează și incriminarea faptei, și pedeapsa, în schimb grațierea înseamnă reducerea unei pedepse sau înlocuirea ei cu una mai ușoară. Cu alte cuvinte, adică explicat mai simplu, amnistia se referă la faptă, în vreme ce grațierea se referă la persoană, iar aministierea înseamnă și anularea consecințelor. Ca să înțelegeți mai bine, o aministie îi va da dreptul lui Adrian Năstase să ocupe funcții publice fiindcă, după ce și-a ispășit pedeapsa, Adrian Năstase nu poate ocupa nicio funcție publică.

Aministia îi spală pe toți condamnații atât de frumos de zici că sunt îngerași. Grațierea doar le dă drumul acasă ori le mai taie din pedeapsă.

 

(Foto: patraru.ro)