Ascultă Radio România Timișoara Live • 

? Petreceri de mama focului

Marcel Tolcea ne invită să vorbim şi să scriem îngrijit româneşte: http://radiotimisoara.ro/cum-vorbim-si-scriem-corect-r-marcel-tolcea/

? Petreceri de mama focului

Articol de Dana Florea, 19 ianuarie 2017, 09:19

Rubricile sunt difuzate de luni până vineri inclusiv, în jurul orelor 7.47, 11.47 şi 15,47.

 (rubrică difuzată în 9 ianuraie 2015)

 

Ieri v-am atras atenția sinonimelor din limba română pentru cuvântul „petrecere”.

Astăzi continui, nu înainte de a vă spune că verbul „a continua” s-a adaptat la uzul de fiecare zi și, de curând, acceptă la persoana I singular „eu continui”. Față de forma „eu continuu”, considerată corectă până în 2010. Dar, atenție, nu scrieți „să continuie”, ci „să continue”. Mă întorc la sinonimele pentru petrecere.

Festin are o bogata familie de cuvinte. Magistrul lingviștilor timișoreni, Profesorul Tohăneanu, arăta că „festin” vine de la fest, sărbătoare și stă alături de „festival”, dar și de „festă”, păcăleală. Același autor ne previne că „banchet” vine din italiană, unde însemna băncuță, dar că, atenție, limba română a împrumutat verbul „a benchetui” din ucraineană: „bènchet”, cu accentul pe prima silabă. Astfel de surprize se întâmplă chiar și în istoria limbilor: unele cuvinte vin neinvitate la banchetul înțelesurilor! Un banchet la care turcii ne-au adus cuvintele chef, chiolhan și zaiafet, grecii au sosit impreuna cu paranghelie, iar rușii ni l-au parașutat pe guleai. Cu „praznic”, situația e mai complicată. Slavii ne-au lăsat în limbajul religios cuvântul „praznic” ce are sensul de pomană, parastas, dar și de petrecere mare, chef. Eu cred că acest cuvânt ne arată limpede că, pentru cei vechi, moartea nu era neapărat un moment de tristețe.

Acum îmi dau seama că românii se aseamănă cu cei vechi. Au, n-au motiv, petrec de mama focului!

Apropo de expresia „mama focului”, oare focul nu are și tată?

Marcel T

AUDIO / Ce să vezi: „șvabii” noștri din Banat vin și din Austria!
Să vorbim corect românește luni, 23 ianuarie 2023, 11:07

AUDIO / Ce să vezi: „șvabii” noștri din Banat vin și din Austria!

    Nu am mai vorbit de mult, de la microfonul acestei rubrici, despre ceea ce s-a întâmplat în Banat în decembrie 1918. Profit că...

AUDIO / Ce să vezi: „șvabii” noștri din Banat vin și din Austria!
AUDIO / Instrumente și tuluri
Să vorbim corect românește vineri, 20 ianuarie 2023, 12:07

AUDIO / Instrumente și tuluri

    Știu foarte bine că, atunci când vorbește cineva din domeniul IT, adică din domeniul Tehnologiei Informației, vocabularul este...

AUDIO / Instrumente și tuluri
AUDIO / Stingher ar cam fi doar boul
Să vorbim corect românește joi, 19 ianuarie 2023, 12:11

AUDIO / Stingher ar cam fi doar boul

”Stingher înseamnă bou fără soț fără pereche atât și nimic mai mult. Nici măcar cal fără soț, ci numai...

AUDIO / Stingher ar cam fi doar boul
AUDIO / Prosumatori și futurologi
Să vorbim corect românește miercuri, 18 ianuarie 2023, 10:39

AUDIO / Prosumatori și futurologi

    Criza energetică ce a lovit economia mondială are, evident, profunde legătură cu războiul din Ucraina. Nu mai e nevoie să vă...

AUDIO / Prosumatori și futurologi
Să vorbim corect românește marți, 17 ianuarie 2023, 10:43

AUDIO / Din ce unghi se vede obtuzul?

Multe cuvinte importante ale limbii române nu își au obârșia în limba latină, ci vin din alte...

AUDIO / Din ce unghi se vede obtuzul?
Să vorbim corect românește vineri, 13 ianuarie 2023, 10:47

Despre școli normale și foarte normale

Originea, obârșia sintagmei „școală normală” se află în reforma educației din Franța anului...

Despre școli normale și foarte normale
Să vorbim corect românește joi, 12 ianuarie 2023, 15:52

Fotbaliști și „fotbalieni” pentru qatarieni. Sau qatarezi?

(rubrică difuzată în data de 22 noiembrie 2022) Trăiască Măria Sa Fotbalul a cărui dictatură a început acum două zile, la ora 18,00 și se...

Fotbaliști și „fotbalieni” pentru qatarieni. Sau qatarezi?
Să vorbim corect românește vineri, 29 aprilie 2022, 11:46

AUDIO / ”Puțină hristoitie, dragi levantini, dacă se poate”

    În rubrica de ieri, fiindcă a fost Ziua Femeii, am ales să vorbesc despre două cuvinte vechi care au dispărut din folosința de...

AUDIO / ”Puțină hristoitie, dragi levantini, dacă se poate”