? Petreceri de mama focului
Marcel Tolcea ne invită să vorbim şi să scriem îngrijit româneşte: http://radiotimisoara.ro/cum-vorbim-si-scriem-corect-r-marcel-tolcea/
Articol de Dana Florea, 19 ianuarie 2017, 09:19
Rubricile sunt difuzate de luni până vineri inclusiv, în jurul orelor 7.47, 11.47 şi 15,47.
(rubrică difuzată în 9 ianuraie 2015)
Ieri v-am atras atenția sinonimelor din limba română pentru cuvântul „petrecere”.
Astăzi continui, nu înainte de a vă spune că verbul „a continua” s-a adaptat la uzul de fiecare zi și, de curând, acceptă la persoana I singular „eu continui”. Față de forma „eu continuu”, considerată corectă până în 2010. Dar, atenție, nu scrieți „să continuie”, ci „să continue”. Mă întorc la sinonimele pentru petrecere.
Festin are o bogata familie de cuvinte. Magistrul lingviștilor timișoreni, Profesorul Tohăneanu, arăta că „festin” vine de la fest, sărbătoare și stă alături de „festival”, dar și de „festă”, păcăleală. Același autor ne previne că „banchet” vine din italiană, unde însemna băncuță, dar că, atenție, limba română a împrumutat verbul „a benchetui” din ucraineană: „bènchet”, cu accentul pe prima silabă. Astfel de surprize se întâmplă chiar și în istoria limbilor: unele cuvinte vin neinvitate la banchetul înțelesurilor! Un banchet la care turcii ne-au adus cuvintele chef, chiolhan și zaiafet, grecii au sosit impreuna cu paranghelie, iar rușii ni l-au parașutat pe guleai. Cu „praznic”, situația e mai complicată. Slavii ne-au lăsat în limbajul religios cuvântul „praznic” ce are sensul de pomană, parastas, dar și de petrecere mare, chef. Eu cred că acest cuvânt ne arată limpede că, pentru cei vechi, moartea nu era neapărat un moment de tristețe.
Acum îmi dau seama că românii se aseamănă cu cei vechi. Au, n-au motiv, petrec de mama focului!
Apropo de expresia „mama focului”, oare focul nu are și tată?