? Sunteți o persoană specioasă?
Marcel Tolcea ne invită să vorbim şi să scriem îngrijit româneşte: http://radiotimisoara.ro/cum-vorbim-si-scriem-corect-r-marcel-tolcea/
Articol de Dana Florea, 21 decembrie 2016, 09:37
Rubricile sunt difuzate de luni până vineri inclusiv, în jurul orelor 7.47, 11.47 şi 15,47.
(rubrică difuzată în 30 septembrie 2016)
Nu sunt deloc adeptul folosirii neologismelor cu orice preț. Am mai spus asta de la microfonul acestei rubrici și repet: folosirea neologismelor cu orice preț este o dovadă de snobism. Adică dovedesc o foarte bună părere despre sine și îl pun pe cel în cauză într-o situație ridicolă. Ridicolul este însă cu adevărat ucigător atunci când persoanele ce folosesc neologisme nu cunosc sensul respectivelor neologisme. Mă gândeam la aceste lucruri ascultând, în mașină, o emisiune de cultură. Invitatul, un instrumentist cunoscut în România, vorbea despre experiența sa muzicală din Germania unde, spunea el, a asistat la „nenumărate concerte specioase”.
Sigur, vorbitorul dorea să spună „concerte speciale”, dar, din păcate, sensul cuvântului „specios” nu este acesta. „Specios” înseamnă „care ia ochii, înșelător, care provoacă iluzii, seducător”. Dacă privim mai atent sensul cuvântului „specios”, înțelegem că este vorba despre ceva ce, la prima vedere, pare strălucitor, interesant, mai mult decât promițător, dar, după această aparență, nu se ascunde nimic de substanță. Ceea ce mă îndeamnă să cred că putem vorbi despre discursuri specioase, despre raționament specios, de argument specios. Nu cred că se potrivește să vorbim despre concerte specioase ori despre persoane specioase decât dacă nu știm sensul cuvântului.
Neologismul „specios” a fost împrumutat din limba franceză, iar franceza l-a creat din limba latină unde „speciosus” însemna „deosebit, frumos, împodobit”. Iată că, etimologia ne încurcă puțin. Dar nu după etimologie ne luăm, ci după dicționar.