AUDIO / Avanpremieră sau avampremieră?
Marcel Tolcea ne invită să vorbim şi să scriem îngrijit româneşte: http://radiotimisoara.ro/cum-vorbim-si-scriem-corect-r-marcel-tolcea/
Articol de Dana Florea, 7 septembrie 2015, 08:49
Rubricile sunt difuzate de luni până vineri inclusiv, în jurul orelor 9.20 şi 11.20.
Avanpremieră sau avampremieră? (rubrică difuzată în 6 august 2015)
Ieri am vorbit despre prostul obicei al multor vorbitori de a începe orice enunț cu „deci” fără ca enunțul cu pricina să fie o concluzie la ceva. Un cunoscut mi-a semnalat o observație din psiho-lingvistică, adică dintr-un domeniu ce se ocupă cu studiul vorbirii din perspectivă psihologică. Amicul meu mi-a indicat faptul că acei vorbitori care încep un enunț cu o falsă concluzie doresc să dea senzația — la modul inconștient —, că enunțurile au un grad de logică mai accentuat. Nu știu dacă este așa, opinia mea fiind că avem de-a face cu un tic verbal.
Tot ieri, am pronunțat cuvântul „avanpremieră” și astăzi aș vrea să mă opresc asupra felului în care se scrie acest neologism. Cuvântul „avanpremieră” e mai dificil decât pare la prima vedere, fiindcă nu îl pronunțăm așa cum se scrie, avanpremieră, ci, aproximativ, „avampremieră”. Nazalizat, ca în limba franceză, de unde, de altfel, provine.
„Avanpremieră” se traduce prin „înainte de premieră”, iar cei care știu puțină franceză ne oferă o grafie franțuzită: avantpremieră. De la prepoziția franceză „avant”, scris „avant”, cu „t” final, și „première”. De subliniat însă că, în limba franceză, „avant-première” se scrie cu cratimă, nu într-un singur cuvânt.
Pe net, adică pe Facebook sau bloguri și, mai ales, comentarii la presa online, circulă și forma cu „m”: „avampremieră”. Tot greșită, ca și cea copiată din limba franceză.
Deci, ca să preiau cuvântul de ieri, „avanpremieră” se scrie corect cu „n” și fără „t”, într-un singur cuvânt.
(Sursa foto: ort.ro)
