AUDIO / Despre o virgulă ce a salvat viața și despre o alta ce a nimerit aiurea în frază
Marcel Tolcea ne invită să vorbim şi să scriem îngrijit româneşte: http://radiotimisoara.ro/cum-vorbim-si-scriem-corect-r-marcel-tolcea/
Articol de Dana Florea, 18 mai 2016, 08:25
Rubricile sunt difuzate de luni până vineri inclusiv, în jurul orelor 7.40 şi 11.20 şi în reluare duminica, de la ora 8.00.
(rubrică difuzată în 18 mai 2016)
Dacă îmi amintesc eu bine, de mult nu am mai vorbit despre virgulă. Înainte de a vă semnala o folosire greșită a virgulei, am să vă atrag atenția că, uneori, viața unui om poate depinde de o simplă virgulă. Și am să citez un exemplu dintr-o carte a Yolandei Eminescu cu titlul „Pledoarii celebre”. Povestea sună așa:
Un bărbat, bănuit de o mare nelegiuire, e adus in fața judecătorului, dar inculpatul nu își poate dovedi nevinovăția. Ca urmare, judecatorul dictează sentința așa:
Să se ierte nu se poate, morții să se dea. Ați ghicit, virgula este înaintea cuvântului „morții”.
Grefierului i se face milă de inculpat și, doar prin mutarea virgulei după „ierte”, a reușit să îl salveze de la pedeapsa cumplită:
Sa se ierte, nu se poate morții să se dea.
La ce exemplu de folosire greșită mă gândeam? La textul unei reclame ce așază greșit o virgulă între Predicat și propoziția subiectivă, adică Subiectul ei:
„Cine ia telefonul primul [,] plătește pentru toți.”
Virgula se putea folosi doar în cazul în care avem un pronume demonstrativ: „Cine ia telefonul primul, acela plătește pentru toți”.
Știu că e puțin mai complicat, dar merită să vă semnalez această greșeală. Și să vă aduc aminte de propoziția Subiectivă.
