AUDIO / Iscălitul, adică forma ascunsă de fi de acord
Marcel Tolcea ne invită să vorbim şi să scriem îngrijit româneşte: http://radiotimisoara.ro/cum-vorbim-si-scriem-corect-r-marcel-tolcea/
Articol de Dana Florea, 16 februarie 2016, 11:04
Rubricile sunt difuzate de luni până vineri inclusiv, în jurul orelor 7.40 şi 11.20 şi în reluare duminica, de la ora 8.00.
(rubrică difuzată în 4 februarie 2016)
Uneori cred despre cei care critică noile media, adică internetul, că sunt ipocriți. Sau că nu văd decât partea goală a paharului. Spațiul virtual, mai precis media de socializare, nu înseamnă doar Facebook, Instagram sau WhatsApp pe care oamenii pun — postează cu un cuvânt nou creat — fotografii cu câini sau pisici. Media de socializare (social media, în engleză) înseamnă și șansa pentru milioane de oameni de a se face auziți. Fie pe blogul lor, fie pe Facebook, fie pe Twitter, fie, pur și simplu, pe pagina unor publicații unde își exprimă ideile. Dar, mai ales, partea bună a internetului înseamnă, pentru mine, posibilitatea extraordinară de a protesta sau de a chema la acțiune atunci când societatea resimte acest lucru. Ne amintim, desigur, felul în care electoratul din diaspora a fost mobilizat la vot în decembrie anul trecut, ne amintim ce reacție pe social media a urmat după drama de la Colectiv: zeci de mii, sute de mii de mesaje pentru a susține un proiect, o persoană sau pentru a protesta. Nu în ultimul rând, semnalez că, pe internet, au fost lansate nenumărate petiții în favoarea sau împotriva unei legi sau persoane. Petiții iscălite de mii, de zeci de mii de persoane.
Nu, nu am uitat că susțin o rubrică de limba română, fiindcă astăzi vreau să vă semnalez etimologia cuvântului „a iscăli”. În vechime, la finele documentelor juridice, înainte de semnătură, se scria, în slavonă, „iskalu”, adică „de acord, consimt”.
Iar dacă sunteți mai atenți la cuvântul „semnătură”, deslușiți acolo cuvântul „semn”. Fiindcă lumea nu prea știa să scrie, așa că punea un semn, o semnătură.
