AUDIO / Mass-media, presa și presa de stors strugurii
Marcel Tolcea ne invită să vorbim şi să scriem îngrijit româneşte: http://radiotimisoara.ro/cum-vorbim-si-scriem-corect-r-marcel-tolcea/
Articol de Dana Florea, 11 mai 2016, 07:34
Rubricile sunt difuzate de luni până vineri inclusiv, în jurul orelor 7.40 şi 11.20 şi în reluare duminica, de la ora 8.00.
(rubrică difuzată în 6 mai 2015)
Acum câteva zile a fost Ziua internațională a libertății presei. E un bun prilej pentru mine de a aduce în atenție două cuvinte: presă și mass-media. În general, lumea folosește cuvintele mass-media și presă ca fiind sinonime perfecte. Lucrurile nu stau chiar așa. Dar să vedem, mai întîi, ce cum este fabricat cuvântul mass-media și înseamnă mass-media. Mass-media este un cuvânt englezesc cu sensul de „mijloace de comunicare în masă”. La origine, mass-media este jumătate englez (mass, ce înseamnă „de masă”) și jumătate latinesc (media, adică mijloace). Mass-media se scrie cu cratimă și se pronunță cum se scrie, deși pronunția engleză este „mass-midia”. Până recent, cuvântul „mass-media” nu se flexiona. Adică nu se scria sau spunea, de pildă, „reprezentanții mass-mediei”, ci „reprezentanții mass-media”.
Ultima ediție a DOOM-ului accepă flexionarea și acceptă folosirea cuvântului cu sensul de singular deși, în engleză, are forma de plural. Așadar, putem spune „Mass-media românească este liberă”, deși, în concordanță cu sensul englezesc, ar trebui să spunem sau scriem: „Mass-media românești sunt libere”.
De ce nu este totuna când spunem mass-media sau presă? Fiindcă mass-media înseamnă totalitatea mijloacelor tehnice de comunicare în masă a informațiilor (radio, televiziune, cinematograf, publicații, discuri, DVD-uri, casete, benzi de magnetofon etc.). În vreme ce presă înseamnă canalele mediatice prin care este exprimat exercițiul jurnalistic.
Apropo, cuvântul presă are legătură cu vinificația, fiindcă presa de tipar folosită de Gutenberg era fix cea cu care se storceau strugurii. Acum înțelegeți cum de vă amețesc unii „presari”.