Ce trebuie să înțelegem din „infecții nosocomiale”
Marcel Tolcea ne invită să vorbim şi să scriem îngrijit româneşte: http://radiotimisoara.ro/cum-vorbim-si-scriem-corect-r-marcel-tolcea/
Articol de Dana Florea, 8 iunie 2016, 08:56
Rubricile sunt difuzate de luni până vineri inclusiv, în jurul orelor 7.40 şi 11.20 şi în reluare duminica, de la ora 8.00.
(rubrică difuzată în 6 iunie 2016)
Am vorbit, de la microfonul acestei rubrici despre cum limbajul medicilor sau al cadrelor medicale este unul foarte greu de înțeles fiindcă folosește în exces termeni științifici. Asta s-ar numi argou. Unele dintre cuvinte sau expresii rămân pururi netraduse, deci necunoscute oamenilor de rând, altele se pot deduce din context. Ceea ce nu înseamnă, neapărat, că aceste cuvinte sunt explicate cum trebuie.
Un astfel de cuvânt ce a pătruns recent în spațiul public este „nosocomial”. De fapt, este vorba despre expresia „infecții nosocomiale”. Sintagma a devenită „celebră” după ce mai mulţi pacienţi arşi de la Clubul Colectiv au decedat în urma unor „infecţii nosocomiale”, adică infecţii dobândite în spital, în timpul tratamentului, cauzate de de diverşi factori.
În ciuda reapariției ei obsesive mai ales după ce a izbucnit scandalul Hexipharma, am auzit, de prea multe ori, forma „infecții nazocomiale”. Ca și când ar fi vorba despre niște infecții nazale. Acest fenomen se numește etimologie populară, iar rezultatele ei sunt, adesea, comice. Așa de pildă, imediat după 1989, la apariția micilor magazine alimentare de cartier, numite buticuri, etimologia populară și-a intrat în rol și numeroși vorbitori pronunțau „burtic”. Burtic fiindcă acolo se găseau de-ale gurii, adică pentru burtă.
Revenind la cuvântul „nosocomial”, să nu uit să spun că el vine din limba greacă: nosos = boală şi komeo = a îngriji. Boală din timpul îngrijirii spitalicești, cum ar veni.