AUDIO / Vestul Olimpic, episodul 29: Lavinia Miloșovici
Despre Lavinia Miloșovici s-ar putea scrie cărți și turna filme. Pentru că viața ei e încărcată de extreme.
Articol de Gabriel Toth, 21 iulie 2024, 08:06
A avut o carieră internațională scurtă, dar extrem de fructuoasă. A trecut prin durerea cumplită a morții fetiței sale. Trăise o altă spaimă, la nici un an de la Jocurile Olimpice de la Barcelona, când i s-au furat medaliile câștigate cu atâta trudă.
Mai presus de toate, lugojeanca Lavinia Miloșovici rămâne, după atâția ani, un reper în istoria gimnasticii românești și mondiale. Sunt cuvinte mari, dar le vom explica de îndată…
Afirmare rapidă pe plan internațional
Născută la 21 octombrie 1976, la Lugoj, Lavinia Miloșovici a fost atrasă cât se poate de firesc de sport și de performanță.
Tatăl ei, Tănase Miloșovici, a fost în lotul național de lupte libere. Iar mama, Ildiko, a practicat voleiul. Micuța și energica Lavinia a ales gimnastica. Sau, mă rog, gimnastica a ales-o pe ea, încă de la vârsta grădiniței.
A fost remarcată rapid și transferată la Deva, capitala gimnasticii românești de mare performanță începând cu finele anilor 70. S-a remarcat în primele concursuri naționale, reprezentând Școala Generală nr. 7 din Deva, unde a fost îndrumată de profesorii Mirela Cionca și Petru Sebu.
A început să se impună și la întrecerile internaționale, însă o primă mare sperietură a avut-o la vârsta de 10 ani, când s-a îmbolnăvit de scarlatină. A revenit însă mai puternică și a continuat antrenamentele cu o ambiție și o seriozitate încă și mai mari.
Anul 1991 a fost cel al consacrării pentru Lavinia Miloșovici. A cucerit două medalii de aur la Campionatele Europene de juniori, iar la campionatele naționale, a cucerit titlul la individual compus.
A fost inclusă în lotul de senioare al României, pentru Mondialele de la Indianapolist, unde a luat aurul la sărituri și bronzul atât la bârnă, cât și cu echipa.
A fost un semnal pentru întreaga lume, cu un an înaintea Jocurilor Olimpice de la Barcelona: rețineți această fetiță din Lugoj, Lavinia Miloșovici!
Barcelona, locul celor mai frumoase amintiri pentru „Milo”
În ediția catalană a Jocurilor Olimpice, lugojeanca a scris istorie. Patru medalii, pe care nu avem voie doar să le înșiruim. Să le luăm pe rând…
La sol, Lavinia Miloșovici a reușit un exercițiu perfect. Perfect absolut. Dansul lugojencei în ritmuri de boogie-woogie, în stilul anilor 40, i-a cucerit pe arbitri, care n-au taxat nimic. Lugojeanca a primit 10. Și avea să rămână, până în zilele noastre, ultimul 10 al gimnasticii feminine mondiale la Jocurile Olimpice!
Aur pentru Lavinia și la sărituri. Un aur împărțit însă cu unguroaica Henrietta Ónodi. Ambele au primit aceeași notă, 9,925.
Tot la Barcelona, argint cu echipa pentru Lavinia Miloșovici, Cristina Bontaș, Gina Gogean, Vanda Hădărean, Maria Neculiță și Mirela Pașca.
Un argint discutabil, în condițiile în care fetele noastre au fost notate extrem de sever la fiecare aparat.
În schimb, la ultima apariție olimpică, Uniunea Sovietică – acum sub denumirea Comunitatea Statelor Independente – a urcat din nou pe prima treaptă, în ciuda unor ezitări, ba chiar ratări la unele aparate. Cea mai evidentă, a Tatianei Guțu la bârnă.
Bronzul a venit la individual compus pentru „Milo”, după câteva ratări la paralele și bârnă. Aurul a revenit, în mod surprinzător, sovieticei Tatiana Guțu, care inițial nici nu se calificase în finală, însă a avansat spre bătălia pentru medalii după accidentarea Rosei Galieva.
O campioană olimpică contestată de antrenorul secund-clasatei Shannon Miller, nimeni altul decât Bela Karoly, care a declarat la final că eleva sa „a fost furată”.
Furate au fost și cele patru medalii cucerite de Lavinia Miloșovici, în anul următor, din locuința părinților ei. Din fericire, obiectele prețioase (la figurat dar și la propriu) au fost recuperate.
Opt zile mai târziu avea să fie prins făptașul – un cunoscut spărgător de locuințe din Turnu Severin, cu 20 de condamnări la activ.
În topul all-time al gimnasticii mondiale
Drumul olimpic al Laviniei Miloșovici a continuat și la Atlanta. În 1996, lugojeanca a cucerit două medalii de bronz: la individual compus, unde a împărțit poziția a treia cu Simona Amânar, și la concursul pe echipe.
Team-ul românesc, compus din Miloșovici, Gogean, Amânar, Marinescu, Țugurlan și Loaieș a încheiat în spatele Statelor Unite și a Rusiei.
Chiar dacă peste Ocean nu s-a apropiat de strălucirea din 1992, de la Barcelona, „Milo” a mai scris o pagină de istorie. A devenit prima gimnastă cu prezențe pe podiumul olimpic la individual compus la două ediții consecutive după Nadia Comăneci.
Mai mult, a reușit performanța de a cuceri medalii la toate competițiile majore (Europene, Mondiale și Jocuri Olimpice) vreme de cinci ani, între 1991 și 1996.
De asemenea, e a treia gimnastă a lumii, după Vera Caslavska și Larisa Latynina care a reușit să câștige măcar o medalie de aur la Mondiale sau Jocuri Olimpice la toate aparatele.
Multe lacrimi, în anii de după retragere…
Lavinia Miloșovici și-a anunțat oficial retragerea în vara anului 1997. La aproape 21 de ani, a revenit în Lugojul natal, unde și-a început munca de antrenoare.
În paralel, a fost studenta Facultății de Educație Fizică și Sport din cadrul Universității de Vest din Timișoara.
În 1999 s-a căsătorit cu un prieten din copilărie, Cosmin Vînătu.
În 2004, a venit pe lume prima ei fiică, Denisa Florentina, care a decedat însă la vârsta de patru ani, după o lungă suferință, din cauza unei boli a sistemului nervos.
Din fericire pentru cei doi soți, bucuriile au venit în deceniul următor, când s-au născut doi băieți: Cosmin Mihai în 2013 și Andrei Nicolae în 2016.
Un pic peste șase ani a fost Lavinia Miloșovici parte a lotului de senioare al României.
Puțin, ar spune unii, însă suficient pentru un fenomen cum a fost „Milo”.
În acest răstimp, a câștigat 29 de medalii, dintre care 13 de aur, la Europene, Mondiale și Jocuri Olimpice.
Un total al medaliilor ce o plasează pe a cincea poziție în istoria gimnasticii feminine mondiale, după Simone Biles, Svetlana Khorkina, Gina Gogean și Larisa Latynina.
Episodul 29 (ultimul) al serialului VESTUL OLIMPIC, realizat de Gabriel Toth, a fost difuzat în ediția de ieri a emisiunii Arena Radio. Îl puteți reasculta aici:
