AUDIO / O poveste veche de 110 ani: Chinezul Timișoara (V)
Se poate spune că dintre cele șase titluri consecutive cucerite de Chinezul, cel de-al patrulea a fost cel mai facil. În sezonul 1924-1925, alb-violeții nu au mai beneficiat de clemența forurilor regionale sau naționale, așa cum s-a întâmplat în celelalte campanii, fiind recunoscută, fără dubiu, drept cea mai puternică echipă a țării.
Articol de Gabriel Toth, 13 iunie 2020, 14:53
Chinezul și Admira Viena, în 1925, în fața tribunei principale de pe defunctul stadion „Banatul”
Fondată de mai puțin de un an, „Gazeta Sporturilor” scria, într-o analiză a fotbalului românesc la final de sezon: „Pentru a putea da campionatului național adevăratul aspect al unei opere grandioase, a unei sărbători a balonului rotund, ar trebui ca în fiecare centru sportiv al țării să găsești echipe cu spiritul Chinezului, cu un public pasionat și totuși imparția, ca acela care vibra Duminecă pe arena din Arad, conducători chibzuiți și care să nu împingă dragostea de club prea departe”. De menționat că am păstrat cu exactitate gramatica din presa vremii.
În cele 17 meciuri care au dus la medalia de aur din 1925, Chinezul a marcat 79 de goluri și a încasat doar cinci!
Campionatul Regional a început, în zona Timișoarei, cu un scandal care marcase din plin ediția precedentă. Dacă vă amintiți, în episodul anterior am vorbit despre o fuziune eșuată, între Chinezul și Unirea, din care ar fi trebuit să rezulte clubul Timișana. Cei de la Unirea s-au înscris în noul campionat chiar sub acest nume, iar când a venit la rând întâlnirea directă că Chinezul, au refuzat să intre pe teren, invocând că nu recunosc statutul juridic al adversarilor! Fără sorți de izbândă în comitetul fotbalistic al Regiunii Timișoara, clubul Unirea – Timișana s-a retras din competiție și a dispărut fără urmă.
În schimb, Chinezul și-a văzut de treabă, bifând câteva victorii la scor de maidan. Amintim un 11-1 cu Societatea Sportivă Jimbolia, meci în care Ioan Tessler a înscris de 9 ori pentru alb-violeți!
Un nou episod al rivalității cu CAT s-a petrecut în primăvara anului 1925. Chinezul a câștigat întâlnirea directă cu 2-0, dar alb-verzii au contestat rezultatul, deoarece alb-violeții l-au folosit pe Hoksary. Acesta era militar în termen, iar în acel sezon mai fusese legitimat la CFR Chișinău, așa încât, conform regulamentului, nu avea drept de joc și pentru Chinezul. Comisia regională a admis contestația „Atleticilor” și a dispus rejucarea partidei, care s-a încheiat la egalitate, 1-1. Chiar și așa, Chinezul a obținut calificarea în fazele superioare ale Campionatului Național, având un ecart de 3 puncte în fața marii sale rivale.
În fazele eliminatorii, Chinezul s-a descurcat la fel de bine ca în Campionatul Regional. Echipa pregătită de reputatul antrenor maghiar Franz Dome se baza pe un nucleu deja experimentat, format din Ritter, Hutter, Frech I, Semler și Matek, iar tineri precum Steiner II, Bundi, Vogl și Tanzer erau deja piese de bază.
În sferturi, Chinezul a dispus cu 3-0 de Venus, chiar în București, prin reușitele lui Frech I, Matek și Semler. Tot cu 3-0 au trecut alb-violeții și de Brașovia Brașov, în semifinale. Meciul s-a disputat la Timișoara, iar marcatori au fost de această dată Tessler, Matek și Tanzer.
În ultimul act al competiției, alb-violeții au avut ca adversar pe UCASP, adică Uniunea Cluburilor Atletice ale Societății Petroșani. Gruparea din Valea Jiului era o prezență surprinzătoare în finală, care s-a remarcat în acel sezon prin jocul foarte dur pe care îl practica. Unul apropiat, poate, ce cel al Jiului de peste o jumătate de veac, din vremea lui Tonca, Stocker și Libardi.
Finala s-a disputat din nou la Arad, pe stadionul „Gloria CFR”, în prezența a 6.000 de spectatori. Aproape 3.000 dintre aceștia se înghesuiseră în trenul care a sosit de la Timișoara, în dimineața zilei de 9 august 1925. Și, în ciuda durităților adversarului, Chinezul n-a avut emoții. S-a impus cu 5-1 în fața petroșenenilor; Vogl a reușit o „dublă”, Tessler, Semler și Matek scuturând și ei plasa porții UCASP-ului.
Iată și alcătuirea campionilor: Ritter – Steiner, Rossler – Bundi, Vogl, Hutter – Tanzer, Tessler, Frech I, Semler, Matek.
Așadar, Chinezul devenea, în 1925, pentru a patra oară consecutiv campioana României. Trofeul a fost apărat și în 1926, însă cu emoții mult mai mari, atât în faza regională a campionatului, cât și în fazele eliminatorii. Dar despre toate acestea, în episodul următor…
Episodul al cincilea al serialului realizat de Gabriel Toth a fost difuzat astăzi la „Arena Radio” și poate fi reascultat acționând tasta „Play”:
Episoade anterioare:
Episodul I
Episodul II
Episodul III
Episodul IV
