Cupa Emilia Eberle, prima ediție. ”Am lucrat la fabrica de ceasuri, am fost antrenoare, am fugit din țară…”
Aradul va găzdui, la finalul săptămânii, prima ediție a Cupei Emilia Eberle de gimnastică artisită. Întrecerea va avea loc sâmbătă, cu începere de la ora 9:00, în sala din incinta stadionului Gloria, care poartă numele dublei medaliate cu argint de la Jocurile Olimpice din 1980, de la Moscova.
Articol de Adrian Schindarli, 29 martie 2018, 10:29
Emilia Eberle, la CampionatulMondial din 1978, în concursul de bârnă / Foto: Getty Images
Competiția se adresează junioarelor III, nivel 1 și 2, cu vârste de 9 și 10 ani. Vor fi prezente cluburi din Focșani, Onești, Sibiu, Deva, Cluj și Arad.
Gertrude Emilia Eberle, născută la Arad, la 4 martie 1964, a fost vicecampioană olimpică pe echipe și la paralele, în 1980. Emilia s-a stabilit de o vreme în SUA.
”Am fost invitată să iau parte la inaugurarea oficială a noii Săli de gimnastică sportivă a Clubului Sportiv Municipal Arad, sală căreia i s-a dat numele meu. A fost un eveniment deosebit, pot spune cel mai important din viaţa mea. Imediat după ce am terminat cu activitatea sportivă, întrucât nu s-a găsit pentru mine un post de antrenor, am început să lucrez la fosta Fabrică de Ceasuri ‘Victoria’, activitatea de acolo plăcându-mi chiar foarte mult, mai ales că era ceva total diferit de ceea ce făcusem până atunci. Am lucrat acolo un an şi jumătate, după care am fost angajată ca antrenoare la Clubul Sportiv. Am fost foarte încântată să revin în sala de gimnastică, fiindcă mi-au plăcut şi îmi plac foarte mult copiii. Iar faptul că am putut să dau copiilor ceea ce am învăţat eu, ca sportivă de performanţă, a însemnat mai mult decât orice. Am lucrat circa patru ani aici, după care, pe 19 mai 1989, am plecat ilegal din ţară – la fel cum au făcut-o numeroşi alţi români. Am ajuns la Budapesta, unde am fost angajată ca antrenoare la Clubul Spartakus, unde l-am cunoscut pe soţul meu, Ferenc Kollar, fost multiplu campion al Ungariei la judo. Şi, după un an şi jumătate, am plecat în SUA, ţară unde mi-am dorit să ajung încă din copilărie, de pe vremea când am călătorit acolo împreună cu echipa naţională de gimnastică. Ajunsă acolo, am început să lucrez la Academia de gimnastică a lui Geza Pozsar (fostul coregraf al lotului naţional de gimnastică al României, n.red.). După şaisprezece ani şi jumătate, domnul Pozsar a închis sala, retrăgându-se la pensie, iar eu am trecut la o altă sală de gimnastică, tot în Sacramento, sală unde se antrenează circa 800 de copii şi unde am şi eu un grup de fetiţe, pe care le-am preluat de la nivel de începători şi le voi duce până aproape de performanţă”
Emilia Eberle, într-un interviu pentru Agerpres, din iunie 2014
