O plantă cu potențial energetic și de ameliorare a solului rămâne nefolosită din cauza neclarităților legislative
Cânepa rămâne în continuare copilul orfan al agriculturii românești. În ciuda multiplelor beneficii pe care le aduce, suprafețele cultivate din România sunt în continuare nesemnificative.
Dacă vorbim despre cânepa sativa, sunt peste 20.000 de utilizări recunoscute în lume, atât în ceea ce privește fibra, cât și frunzele sau semințele, pentru industria pharma sau alimentară.
Prof. univ. dr. ing. Valeriu Tabără, președintele Academiei de Științe Agricole și Silvice, a creat la stațiunea de la Lovrin, de-a lungul carierei, trei soiuri de cânepă și este poate cea mai îndreptățită persoană din România să vorbească despre beneficiile cânepii.
“A crescut foarte mult utilizarea în alte domenii, de pildă în domeniul alimentar, și se discută foarte mult de deschidere spre utilizarea ei ca o sursă medicinală, datorită conținutului de canabinoide. Dacă discutăm despre asolament, eu aș spune că o combatere naturală a buruienilor este dată de cânepă. Alături de leguminoase, cânepa este o plantă amelioratoare de sol. O altă problemă legată de ceea ce se discută și pe bună dreptate la nivel european, partea aceasta de valorificare a carbonului aflat într-o cantitate mai mare în atmosferă. Cânepa este o astfel de plantă și sunt cercetări în domeniu care atestă că anual poate să absoarbă circa 20 de tone de dioxid de carbon. Este sinonimă cu orice pădure ecuatorială. Dar, în același timp, cânepa este extrem de importantă din punct de vedere energetic. Un kilogram de tulpini de cânepă, cupfibrele pe ele brute, este egal ca putere energetică cu litru de motorină” spune Valeriu Tabără.
Dacă mai pune la socoteală și faptul că rezistă foarte bine la secetă, nu necesită tratamente chimice și curăță solul după poluare, cânpa ar putea fi o plantă de cultură care, cu costuri mici, ar aduce profituri semnificative
Practic, în acest moment, industria de procesare a cânepii din România aproape că este inexistentă, spune conf. dr. ing. Marinel Horablaga, directorul Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare Agricolă de la Lovrin.
“Din păcate, în România, industria de prelucrare a cânepei a fost distrusă cu totul. Singura fabrică funcționează, din câte știu eu, pentru prelucrare cânepii la Sebeș, Alba, care prelucrează cânepa în scop industrial și cam atât. În rest, nu avem procesatori, aici e o problemă majoră pentru fermierul român. Chiar dacă ar cultiva cânepă nu ar avea ce să facă cu ea sau, mai exact, este la mâna unui singur procesator”, spune Marinel Horablaga.
O piață stabilă pentru cânepă ar fi în măsură să îi determine pe fermieri să-și investească în tehnologia specifică acestei culturi. Mai ales soiurile pentru fibră necesită mașini agricole speciale pentru recoltat, care costă.
“Cultivarea cânepei, necesită alt tip de utilaj decât cel care le folosim zi de zi asta înseamnă investiții în ele. Investiția ar putea să fie amortizată în condițiile în care fermierul avea unde să își vândă producția. Dacă nu are unde să o vândă, e clar că nimeni nu va investi în utilajele respective”, mai spune Marinel Horablaga.
Problemele persistă, din păcate, și în ceea ce privește legislația, care și la acest moment nu delimitează foarte clar cânepa sativa decât cânepa indica cea cu conținut ridicat de THC, spune profesorul Valeriu Tabără.
“Din păcate, în România bâjbâim de foarte mult timp. În loc să creionăm un cadru legal clar și cu atât mai mult cu cât toate țările care sunt create, în special cele de la Lovin, nu prezintă niciun fel de pericol. Eu cred că în România, dar în principal cred că decidenții politici, administrativ ar trebui să ia o dată, decizia să-și facă reglementările, nu să creeze un haos. Nimeni nu știe ce să facă, nici car organele statului”, mai spune Valeriu Tabără.
Cu toate acestea, cân-epasativa rămâne o plantă interesantă pentru agricultura românească de mâine. Tocmai de aceea, laboratorul de cânăpă al stațiunii de la Lovrin lucrează în continuare la ameliorarea și crearea unor noi soiuri de cânepă. Până acum, are în portofoliu patru soiuri omologate și sămânță care ar putea să asigure cultivarea a aproximativ 40.000 de hectare de cânepă.
Articol de Radio Timișoara, 16 ianuarie 2023, 07:05
Ascultați reportajul realizat de Remus Nistoran.