Cine-concerte cu Ansamblul ATEM, în Festivalul MERIDIAN

Interviu cu dirijorul cine-concertului de la Timișoara.

Articol de Simona Stoița, 2 noiembrie 2024, 22:15 / actualizat: 3 noiembrie 2024, 19:19

Între 3-10 noiembrie 2024, Festivalul Internațional de muzică contemporană MERIDIAN, organizat de Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor din România, prin Secțiunea Națională Română a International Society for Contemporary Music, invită publicul din Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara şi Iaşi, la prima dintre cele trei ediții SONìMAGICON–Sunet, Imagine, Magie, Icon(ic).

Participă artişti de excepție din România, Polonia, Olanda şi Republica Moldova.

New Grooves, Old Mov(i)es, evenimentul de deschidere a Festivalului Internațional de muzică contemporană MERIDIAN, ajuns la a XIX-a ediție, este oferit de Institutul Cultural Român, partenerul festivalului.

Doisprezece compozitori români au creat coloane sonore pentru scurtmetraje de la începutul secolului trecut, ce vor fi interpretate live, de ansambluri camerale de excepție.

Andrei Rus este curator al evenimentului “New Grooves, Old Mov(i)es”.

Festivalul se deschide duminică, 3 noiembrie, ora 18:00, simultan (în premieră absolută), în cele patru centre ale festivalului.

La Timişoara, cine-concertul New Grooves, Old Mov(i)es, găzduit de PIXEL Club (Piaţa Unirii 6), va fi susținut de Ansamblul ATEM, sub bagheta lui Christian Câşleanu.

Marți, 5 noiembrie, la ora 19:00, tot la Clubul Pixel, va avea loc un recital spectaculos de contrabas augmentat electronic, “Bass Trip”, susținut de Arthur Balogh.

Programul recitalului va cuprinde lucrări de Teppo Hauta-Aho, Pēteris Vasks, Gabriel Almași, Vadim Genin și Sabina Ulubeanu.

INTERVIU / Christian Câșleanu, dirijor al cine-concertului susținut de ATEM, la Timișoara

„Festivalul „Meridian” se desfășoară din 3 noiembrie, până în 10 noiembrie, la București, Iași, Cluj și Timișoara.

Tematica actualei ediții , care invită la explorarea relației dintre sunet și imagine, este o provocare extraordinară.

Muzica și vizualul se completează și se provoacă reciproc.

Nu este vorba doar de a ilustra vizual muzica, ci de a crea o unitate în care fiecare domeniu aduce o perspectivă distinctă.

Îmbinarea dintre sunet și imagine transformă experiența într-o întâlnire mai profundă cu arta, oferind sper și publicului căi de a percepe complexitatea emoțională și intelectuală a mesajului.

Este în același fel și o invitație la o reflecție continuă asupra sintezei, la modul în care muzica și arta vizuală își împărtășesc uneori ritmurile, structurile și emoțiile.

Evenimentul de deschidere, pe 3 noiembrie, la Timișoara, este acest cine-concert, “New Grooves, Old Mov(i)es”.

Andrei Rus a realizat o selecție inspirată care conține momente reprezentative din istoria filmului și aduce în prim-plan o estetică diversă.

Fiecare film ales își are propria personalitate vizuală.

„Târgul Moșilor”

Primul film este„Târgul Moșilor” din 1957, realizat de Paul Barbăneagră.

Este un scurtmetraj documentar românesc care surprinde atmosfera și tradițiile unui vechi târg din București, Târgul Moșilor.

Acest târg era renumit pentru vânzătorii și meșteșugarii săi, fiind o manifestare pitorească a obiceiurilor și vieții cotidiene din capitala României, în anii ‘50.

Acest fim scurt, dar plin de viață, este astfel o piesă importantă de patrimoniu vizual, reprezentând un tribut adus unei culturi urbane locale distincte, și un moment de referință în cariera lui Paul Barbăneagră.

Mă bucur foarte mult că Șerban Marcu a scris muzica pentru acest film mut, „Târgul Moșilor” și astfel, ne lasă să redescoperim un film istoric românesc.

„Europa”

Filmul „Europa” din 1932, regizat de Stefan şi Franciszka Themerson, este considerat o piesă semnificativă a avangardei cinematografice poloneze și europene, chiar dacă nu a supraviețuit în întregime trecerii timpului.

Inspirat de poemul „Europa” al scriitorului Anatol Stern, filmul este o critică intensă a situației politice și sociale din Europa interbelică, marcând un răspuns artistic împotriva fascismului, naționalismului extrem, a degradării umane.

Irina Perneș a scris muzica pentru acest film și, la fel, ne lasă să redescoperim și să nu uităm ceea ce s-a întâmplat acum o sută de ani.

„H2O”

Al treilea film este „H2O” din 1929, regizat de Ralph Steiner.

Acesta este un scurtmetraj experimental, celebru pentru estetica sa poetică și inovatoare în prezentarea apei în diverse forme.

Filmul de aproximativ douăsprezece minute este un studiu vizual al apei ca fenomen natural și explorează reflexiile, unduirile și texturile acesteia, printr-o serie de imagini sugestive care transformă detaliile cotidiene în artă abstractă.

Este considerat un exemplu clasic de „American avant-garde cinema” și un experiment reușit în explorarea artei pure în film.

Sabina Ulubeanu a scris muzica la acest film și ne lasă să retrăim acest film, cu un element nou sonor.

Fiecare lucrare, fiecare muzică, la toate cele trei filme, este atent compusă, pentru a amplifica sau a crea contraste față de mesajul vizual, formând o atmosferă aparte pentru fiecare secvență.”

„Invitația de a participa la Festivalul „Meridian” este o onoare pentru mine, venind ca o confirmare a interesului comun pentru promovarea și explorarea muzicii contemporane.

Acest eveniment “New Grooves, Old Mov(i)es” se ține duminică, 3 noiembrie, ora 18:00, la Pixel Club.

Invitația de a colabora pentru acest eveniment am primit-o de la compozitorul Gabriel Mănăncioiu.

M-am bucurat tare mult că m-a invitat să colaborez, împreună cu ansamblu ATEM.”

„Ansamblul ATEM reprezintă un mediu creativ extraordinar în care excelența tehnică și deschiderea spre explorare merg mână în mână.

Colaborarea cu ATEM este o mare bucurie pentru mine și personal și profesional.

Este o oportunitate de a lucra cu muzicieni care sunt nu doar talentați și de cea mai mare calitate, ci și extrem de receptivi la toate nuanțele și provocările muzicii noi.

Sunt o entitate colectivă, ATEM, care funcționează ca un organism unitar, flexibil și receptiv, unde fiecare membru contribuie la o interpretare vie și dinamică.

Aceasta permite ca direcția mea să fie înțeleasă și chiar completată de fiecare muzician, rezultând o interpretare mult mai bogată și mai personalizată.

„conversație continuă”

În cadrul cvartetului cameral dialogul devine, sigur, mai intim, iar relația dintre dirijor și muzicieni devine profund colaborativă.

Fiecare instrumentist are un rol proeminent, contribuind activ la crearea unei sinergii interpretative.

Îmi place să văd acest proces ca pe o „conversație continuă” în care rolul meu este să coordonez și să inspir, dar și să ascult și să încurajez libertatea interpretativă a fiecărui membru.

Repertoriul cameral oferă o proximitate ce permite o exprimare nuanțată și detalii sonore care într-o orchestră mare ar putea fi pierdute.

Această formulă permite o comunicare artistică rafinată și un ritm organic al interpretării.”

„Viziunea mea dirijorală asupra muzicii contemporane explorează în egală măsură complexitatea tehnică, forța expresivă și experiența ascultătorului.

Muzica Nouă există deja de peste o sută de ani.

Începe în Secolul 20, poate chiar de la finalul Secolului 19, înspre Secolul 20, trecem prin diferite stiluri, peste Școala vieneză cea nouă, sau „A doua școală vieneză”, cu Schoenberg, Webern, Berg.

Expresionismul, atonalitatea, sigur, istoric, ruptura cu cele două războaie, mai ales Al Doilea Război Mondial, trecând și prin serialism, tehnica aleatorică, compoziții de sunet, muzică minimalistă, pluralismul.

Béla Bartók, Igor Stavinski

Dacă aș fi nevoit să numesc exemple, Béla Bartók, Igor Stavinski au fost și sunt încă inovatori ai timpului lor și aduc elemente care și în ziua de astăzi au valoare.

György Ligeti

Dar și György Ligeti cu piesa “Atmosphères”, care e o capodoperă a texturii orchestrale. Această lucrare se joacă cu senzația de „timp suspendat” și oferă o experiență auditivă unică.

John Adams

Sau piesa “City Noir” de John Adams, care îmbină ritmuri energetice și structuri din jazz, captând intensitatea și misterul vieții urbane. Utilizează orchestrația pentru a sugera o atmosferă din “noir film”, dar cu accente muzicale accesibile.

Witold Lutosławski

Sau Witold Lutosławski – “Concerto for Orchestra”. Această piesă captează tradiția și inovația într-o formă dinamică și plină de energie. Fiecare grup de instrument este pus în evidență, suplinând interacțiunea orchestră-public într-o experiență totală de energie și subtilitate timbrală.

Steve Reich

Sau Steve Reich, în piesa “The Desert Music”, folosește minimalismul. Aduce împreună orchestra și corul pentru a construi o narațiune muzicală stratificată. Repetițiile hipnotice ale motivelor și variațiile subtile sunt esențiale pentru percepția asupra unei structuri muzicale organice și evolutive.

Alban Berg

Important pentru mine este și “Violin Concerto” de Alban Berg, un exemplu de expresionism orchestral. Această lucrare utilizează tehnica serială combinată cu expresivitate emoțională intensă. Este o piesă care aduce împreună tradiție și inovație, cu orchestrație care explorează limitele instrumentelor.

Dar cel mai important pentru mine, când vorbim despre muzica contemporană, sunt compozitorii cât mai aproape de viața noastră acum, în ziua de astăzi.

Trăim cu ei, sunt cu noi.

Cum la vremea lor au fost Mozart, Beethoven, Ceaikovski, Wagner, Stravinski, Schoenberg.

Pentru România, Dan Dediu, sigur, este foarte semnificant și e foarte important, dar sunt atâția compozitori foarte buni și de toate vârstele, în România.

Mă bucur că pot să colaborez acum cu trei dintre ei, cu Sabina Ulubeanu, Irina Perneș și Șerban Marcu, și mă bucur că Gabriel Mănăncioiu se numără printre ei, cei care fac parte din acest festival „Meridian”.”

„Elementul central al evenimentului “New Grooves, Old Mov(i)es” este reinterpretarea.

Lucrările, filmele alese pentru acest eveniment creează o conexiune între trecut și prezent, printr-o metamorfoză sonoră a unor pelicule clasice în care fragmente de film sunt completate și chiar extinse prin muzică contemporană.

Astfel, publicul poate vedea cum se nasc „punți sonore” între atmosfera de epocă și perspectivele noastre moderne, în dialog cu imagini iconice.

sunetul joacă un rol foarte important

Este o experiență de reinterpretare printr-o prismă actuală.

Sunetul joacă un rol foarte important, crucial chiar, în redarea și recontextualizarea poveștilor vizuale.

Invit publicul să participe la o experiență unică în cadrul Festivalului „Meridian”, unde muzica și imaginea își găsesc un limbaj comun.

Veniți să trăim împreună o seară de inovație artistică.

Veți putea descoperi „muzica contemporană, ca o fereastră către o lume în continuă transformare”.

Vă invit la “New Grooves, Old Mov(i)es”, duminică, 3 noiembrie, ora 18:00, la Pixel Club.

Un eveniment unde auzim un Prolog de Remus Georgescu, „Exorcism” pentru flaut solo, iar în cine-concert, cele trei filme, cu muzica de Șerban Marcu, Irina Perneș și Sabina Ulubeanu, lucrări interpretate de ansamblul ATEM – Bogdan Preda la flaut, Cristina Mălăncioiu la vioară, Cristian Miclea la clarinet și Victor Andrei Părău la pian, dirijor Christian Câșleanu. Vă așteptăm cu drag.” (Christian Câșleanu, dirijor)

Sursa foto – prin amabilitate, Christian Câșleanu și ansamblul ATEM.