INTERVIU / Tudor Giurgiu: Am regăsit și în Panait valori cu care eu sunt obișnuit să merg înainte și să mă bat
Unul dintre cele mai așteptate filme ale anului, “De ce eu?”, are proiecția de gală la Timișoara, marți, de la ora 19:00, la Filarmonica Banatul. Cu această ocazie, timișorenii îi vor putea cunoaște pe regizorul Tudor Giurgiu și pe actorii Emilian Oprea, Mihai Constantin, Andreea Vasile și Alin Florea.
Articol de Radio Timișoara, 3 martie 2015, 16:02
„De ce eu?”, filmul inspirat de controversatul caz al procurorului Cristian Panait, care s-a sinucis în 2002, la doar 29 de ani, în contextul anchetei asupra unui procuror din Oradea, Alexandru Lele, și al presiunilor exercitate asupra sa.
“De ce eu?”, în regia lui Tudor Giurgiu, a fost văzut până în prezent de 19.924 de spectatori în România, în sălile de cinema din weekend, în avanpremiere și proiecții speciale – un debut spectaculos pentru o producție românească. Filmul a avut încasări de 276.355 lei.
În 4 și 5 marție, timișorenii vor putea urmări controversata poveste tot la Filarmonica Banatul, de la ora 19:00 Biletele pot fi cumpărate din rețeaua Bilet.ro, iar de la Filarmonica Banatul, în ziua fiecăreia dintre cele trei proiecții, începând cu ora 16:00.
Regizorul Tudor Giurgiu a vorbit în emisiunea Bună dimineața, Vest! despre filmul “De ce eu?”
Radio Timișoara: Pelicula pleacă de la un caz real, cel al procurorului Cristian Panait, a cărui sinucidere, în urmă cu 13 ani, șoca România. De ce ați ales acest subiect, de ce v-ați simțit apropiat de acest subiect?
Tudor Giurgiu: În primul rând mi s-a părut un subiect care era închis, cumva, în niște circumstanțe neclare, adică ancheta făcută de Parchet imediat după moartea lui Panaint a fost, după mine, făcută cu mari semne de întrebare[…]. Pe de altă parte, am regăsit și în Panait valori cu care eu sunt obișnuit să merg înainte și să mă bat, să mă lupt în mici sau mari sisteme unde am lucrat și cred că ceea ce a încercat Panait să facă în justiție au făcut și mulți, mulți alți oameni în România și mai fac în continuare. Ori exemplul lui mi s-a părut relevant pentru mulți oameni și pentru mulți spectatori.
Radio Timișoara: Povestea lui Cristian Panait, Cristian Panduru în film, ilustrează o dramă. Un om moare, se sinucide într-un context sau din cauza unui context social și politic. Cât de mult este un film psihologic acesta și cât de mult este un thriller politic.
Tudor Giurgiu: Eu cred că el începe așa, pentru cei care apreciază genul și se uită des la filme, începe ca un thriller politic, dar ulterior, migrează spre o dramă psihologică. Filmul e foarte aproape de personajul principal, mă refer la aparatul de filmat, stă foarte mult aproape de el, vedem exact tot ce se întâmplă cu el și cum evoluează cazul și ce i se întâmplă. Am încercat și mi-am propus să fie o analiză psihologică. A fost o încercare, pur și simplu, de a explica ce se poate întâmpla cu un om tânăr, în putere, cum te poți dezintegra, cum poți să spui ‘Stop! Renunț la luptă!’ și ce trebuie să ți se întâmple, care sunt mecanismele interne care te pot conduce la un gest nefericit cum este sinuciderea.
Ascultați interviul în format audio: