Povestea restauratorului de vehicule de teren ARO de la Lenauheim
Mașina ARO s-a vândut în peste 100 de țări și se afla în top 3 al vehiculelor de teren din lume.
Articol de Radio Timișoara, 22 mai 2024, 13:51
ARO este un brand pe care s-a așternut praful, pe care îl mai înlătură pasionații de automobilism, cum este George Steleac de la Lenauheim, restaurator de mașini.
Pasiunea pentru mecanică și mai ales pentru mașinile patru ori patru a transformat curtea lui George Steleac de la Lenauheim într-un adevărat muzeu în aer liber. Aici se află găzduiește cea mai mare colecție de mașini ARO din vestul țării.
Și-a descoperit vocația încă din armată, atunci când a început să repare motoare Diesel. Și-a dorit o mașină ARO 4X4 de când se știe, însă, pe prima a achiziționat-o abia în anul 2005. De atunci microbul recondiționării mașinilor vechi a pus stăpânire definitiv pe George Steleac.
“De atunci tot am cumpărat. Cumperi una pentru piese, găsești una cu acte și din două faci una și tot așa până am ajuns la 15 mașini românești, șase IMS-uri, șapte ARO, o Dacie”, spune George Steleac.
Pentru că fabrica de la Câmpulung s-a închis de mult, piesele sunt uneori greu de procurat, mai ales la modelele mai vechi. Uneori le mai și face singur, dacă nu sunt alte soluții.
“Foarte greu de găsit un tapițer bun și alte chestii, dar găsesc. Piese uzuale le mai și facem noi. Eu am 15 mașini, dar am 30 de carburatoare sigur. Din 30 nu-s bune toate, dar din 30 fac 20. Mai am și de rezervă. Întotdeauna mai apare câte ceva. Sunt piese care nu apar. Am stat patru ani după o piesă, dar a apărut”, spune George Steleac.
„Acolo e relaxarea mea”
Timpul petrecut în atelierul mecanic este greu de cuantificat pentru George Steleac, pentru că munca de recondiționare este o plăcere, nu oobligație.
“Acuma nu pot să spun cât timp. Dacă aș lucra, să zicem opt ore zilnic, atunci aș putea spune. Mă apucă 12 noaptea în atelier, și altă dată lucrez două sau trei ore că am altceva de lucru. Acolo e relaxarea mea. Când sunt supărat sau sunt nervos și vreau să mă calmez, mă duc în garaj”, mai spune George Steleac.
Între mașinile din curtea lui George Stăleac, două au poveste mai aparte. Una a fost folosită de Nicolae Ceaușescu la vânătoare, iar alta a aparținut unui director de la Fabrica de armament de la Cugir.
“Un M461, mașina e din 1969. Eu am cumpărat-o de la un pădurar. Mașina a fost la fondul de vânătoare, undeva pe lângă Vatra Dornii. O mașină completă, n-am început să o restaurez. Nu am de căutat piese la mașina respectivă. E o mașină foarte, foarte frumoasă, care într-o zi o să strălucească pe drum” mai spune colecționarul.
Atunci când lucrează printre mașinile sale, pe George Steleac îl încearcă, nu de puține ori, un sentiment de mândrie. Iar dacă trebuie să vorbească despre mașinile ARO, definiția pe care o de este simplă și cuprinzătoare.
“Nemaipomenit. Oricine își dorea un ARO, aproape unde mergeai cu piciorul, putea călca și ARO. Păcat de așa o firmă și păcat de toată România, nu de așa o firmă. Tractor Brașov, camioane Brașov tot ce am avut nu mai sunt. Eu am un sentiment că un pic din istoria țării noastre, a industriei auto românești, există la George Steleac acasă. Pentru mine asta e o mare bucurie și o satisfacție”, spune restauratorul de mașini.
Reporter: Remus Nistoran
